Mulți tineri se gândesc să șteargă aceste aplicații din telefoanele lor sau chiar ajung să o facă. Totuși, de cele mai multe ori nu rezistă mult timp. Timp de câteva zile sau săptămâni, poate în perioada examenelor, reușesc să stea fără TikTok sau Instagram.
Dar, după un timp, ajung să revină, dacă nu vor să se simtă prea izolați. „Vina” nu este a lor. Sistemul în sine face foarte dificilă viața în afara lui, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Acest studiu realizat de La Vanguardia confirmă și rezultatele altor cercetări realizate anterior, în care depresia, anxietatea, confuzia sau stima de sine scăzută apar frecvent ca efecte ale imersiunii tinerilor și adolescenților în această lume digitală. Pentru ei, însă, aceasta nu este „o altă lume”, ci face parte din aceeași realitate ca lumea fizică.
Această idee ne ajută să înțelegem forța uriașă de atracție pe care mass-media și rețelele sociale o exercită asupra vieții tuturor, în special asupra tinerilor și adolescenților, și explică de ce este atât de dificil să scapi de influența lor.
Sistemul mediatic și al rețelelor sociale digitale este conceput pentru a fi consumat. De aceea, în loc să vorbim despre „utilizarea” rețelelor sociale ar fi să vorbim despre „consumul” lor.
Societatea însăși a devenit o societate a rețelelor și este greu de imaginat, cu excepția situațiilor de marginalizare sau sărăcie extremă, o persoană complet în afara acestui sistem. De aceea, nu este atât că ne „expunem” rețelelor sociale, ci că trăim „scufundați” în acest ecosistem.
Mulți autori, în special din domeniul psihologiei, vorbesc despre „dependență” atunci când se referă la consumul compulsiv de rețele sociale, cu fluctuațiile de dopamină pe care le provoacă. Totuși, termenul nu surprinde întreaga complexitate a fenomenului.
Impactul negativ asupra stării de bine și a echilibrului personal este doar una dintre dimensiuni. Există și dimensiuni cognitive și neurologice, dar trebuie luate în considerare și cele sociologice, industriale, economice, ideologice și politice.
Prin urmare, nu ne confruntăm doar cu „efecte secundare” ale rețelelor sociale asupra tinerilor, ci cu un nou proces de transformare a civilizației. Toți ne adaptăm la el printr-un proces continuu de încercare și eroare, iar acest fenomen schimbă modul în care a fost construită până acum identitatea personală și socială.
Nu putem vorbi doar despre „dependență” în cazul unei tehnologii care a devenit mediul social și cultural în care trăim. Nu poți fi dependent de un întreg sistem tehnologic promovat de economie ca parte esențială a mecanismelor de producție.
La fel, nu poți fi dependent de tehnologii pe care statele le promovează ca model al noii relații dintre cetățeni și administrație.
Această societate în rețea este realitatea în care trăim, iar platformele de conținut fac parte integrantă din ea. Prin acest ecosistem social ne înscriem la școală, ne înregistrăm la primărie, facem programări medicale, trimitem bani, cumpărăm haine sau abonamente de transport, organizăm vacanțe sau stabilim întâlniri cu alți oameni.
Nu poți spune că ești dependent de aer doar pentru că respiri.
Copiii încep să folosească rețelele sociale în jurul vârstei de 12 ani și petrec în medie patru ore pe zi pe aceste platforme. În acest timp primesc aproximativ 1.750 de conținuturi diferite, adică unul la fiecare zece secunde.
Este un amestec de informație, divertisment, publicitate, critică socială și opinii politice. În același flux pot vedea imagini ale unei crime petrecute în Minneapolis, între un videoclip despre adopția unor pisici și un altul care promovează un bar.
Este greu de crezut că un asemenea nivel de expunere constantă și nefiltrată nu are efect asupra stării emoționale sau asupra modului în care copiii și adolescenții își formează viziunea despre lume. Dacă aceasta este realitatea pe care o văd permanent, este normal să o considere „realitatea adevărată”.
Mai ales că gândirea abstractă se dezvoltă între aproximativ 11 și 15 ani. În această perioadă se formează sistemele de valori, capacitatea de analiză și reflecție profundă. În același timp, rețelele sociale le prezintă o realitate algoritmică, controlată și proiectată de companii private care urmăresc în primul rând profitul.
Ne aflăm într-o schimbare de epocă, în care tehnologia și economia se transformă rapid. Asemenea Revoluției Industriale din secolele XVIII și XIX, aceste transformări vor avea consecințe majore asupra organizării sociale și politice.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
În fața acestor schimbări, răspunsul trebuie să fie democratic, global și coordonat. Familiile și statele au un rol decisiv.
Pe lângă reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale, este necesară stabilirea unor reguli responsabile pentru companii și supravegherea modului în care funcționează algoritmii.
Succesul nostru colectiv va depinde în mare măsură de educație și conștientizare. Acest lucru începe în familie, dar trebuie continuat și în sistemul educațional, astfel încât tinerii să învețe să gestioneze tehnic și emoțional această nouă lume digitală.
