Tunurile au tăcut sâmbătă pentru prima dată în ultimul an în războiul dintre Rusia şi Ucraina, odată cu un armistiţiu de Paşte, care nu are însă şanse de a fi prelungit, relatează agenţia EFE.
Vor fi numai 32 de ore de armistiţiu şi acesta expiră în noaptea de duminică spre luni la ora locală 00:00, mai ales că negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate de două luni din cauza războiului din Iran, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Este al patrulea armistiţiu de scurtă durată între cele două tabere din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia în Ucraina. Armistiţiul a fost anunţat iniţial în mod unilateral de Rusia joi seară, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a aprobat câteva ore mai târziu. Dar fiecare tabără a avertizat că va riposta imediat dacă cealaltă încalcă încetarea focului.
Zelenski ceruse un armistiţiu pentru tot sfârşitul săptămânii, însă preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat numai o încetarea focului de o zi şi jumătate. În viziunea Moscovei, orice încetare a focului ar fi în avantajul armatei ucrainene, întrucât ar ajuta-o să-şi consolideze poziţiile, să se regrupeze, să ocupe noi poziţii sau să-şi refacă forţele.
Totuşi, preşedintele ucrainean a propus prelungirea pauzei în lupte dincolo de Paşte, argumentând că “un armistiţiu de Paşte ar putea deveni începutul unei mişcări reale către pace”. Însă Kremlinul a spulberat din nou orice speranţă de a-l prelungi dincolo de ziua duminică, afirmând că armistiţiul este exclusiv pentru Paştele ortodox şi are “un caracter umanitar”, întrucât este o zi sfântă atât pentru ruşi, cât şi pentru ucraineni.
Pe lângă încetarea focului, Rusia şi Ucraina au anunţat sâmbătă schimbul a 350 de prizonieri de război, câte 175 din fiecare tabără, un schimb mediat de Emiratele Arabe Unite.
Între timp, Zelenski nu şi-a pierdut speranţa că, după negocierile cu Iranul de la Islamabad, emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, se vor deplasa la Kiev pentru a debloca procesul de pace în Ucraina.
Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17-18 februarie la Geneva şi s-a încheiat fără progrese, în afara unor noi schimburi de prizonieri şi a abordării modalităţilor de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord de pace, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Conform surselor diplomatice, discuţiile au fost foarte tensionate şi Rusia nu a cedat în faţa cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene şi ce ar mai fi rămas sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost între timp revendicată de Rusia.
Dar Zelenski refuză în continuare să-şi asume politic o asemenea cedare teritorială şi cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, despre care susţine că a priori va respinge cedarea Donbasului.
