Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a apreciat marţi, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că Marii Britanii îi revine responsabilitatea faţă de rezultatul negocierilor privind Brexit, el evocând chiar şi un scenariu în care retragerea acestei ţări din blocul comunitar nu ar mai avea loc.
”În realitate, Londra este cea căreia îi revine responsabilitatea faţă de cum se vor încheia negocierile – cu un acord bun, fără niciun acord sau chiar fără niciun Brexit”, a spus Tusk într-o dezbatere consacrată rezultatelor Summitului UE din 19-20 octombrie, desfăşurat la Bruxelles.
Citeşte şi: Bombardamente puternice în Nord-Estul Siriei. 22 de morţi într-un raid aerian la Deir ez-Zor (OSDO)
”Noi trebuie să rămânem uniţi indiferent de turnura pe care o iau negocierile. Testul de rezistenţă cel mai dur încă nu a venit. Dacă vom eşua, negocierile se vor încheia cu înfrângerea noastră”, a continuat fostul premier polonez.
Europenii doresc să ajungă la un acord cu Londra cu privire la statutul cetăţenilor UE aflaţi în Marea Britanie şi al cetăţenilor britanici din Uniunea Europeană după Brexit, ca şi cu privire la frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.
La summitul UE de săptămâna trecută, liderii statelor UE au transmis totuşi un semnal pozitiv Londrei, dând undă verde pentru începerea demersurilor juridice care vor permite lansarea rapidă a negocierilor privind o eventuală perioadă de tranziţie după ieşirea Marii Britanii din UE, prevăzută pentru 29 martie 2019, şi ulterior a negocierilor asupra unui acord comercial viitor între Londra şi UE.
La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a estimat referitor la Brexit că executivul comunitar ”nu negociază în mod ostil” şi că el ”doreşte o înţelegere dreaptă, corectă”.
Citeşte şi: Grecia rămâne fără ştiri două zile. Reporterii au intrat în GREVĂ
Pe de altă parte, el a salutat acordul la care au ajuns luni seară, la Luxemburg, miniştrii muncii din statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor, subliniind importanţa politicii sociale a UE.
”Peste câteva săptămâni ne reunim la Goteborg pentru un summit pe probleme sociale. Iată că în noiembrie 2017 trebuie să facem ceva ce ne-am asumat încă din noiembrie 2007. Este extrem de important ca în Europa politica socială să nu rămână la nivel de bune intenţii şi de promisiuni, ci ca ea să aibă conţinut. Sunt bucuros că ieri (luni – n.r.) statele membre au reuşit să se pună de acord asupra revizuirii directivei privind detaşarea lucrătorilor”, a spus Jean-Claude Juncker.
Miniştrii muncii din ţările membre au ajuns, luni seară la Luxemburg, la un acord asupra poziţiei sale despre directiva privind detaşarea lucrătorilor. Noua propunere revizuieşte anumite elemente ale directivei originale din 1996. Obiectivul directivei este de a facilita oferirea de servicii pe teritoriul UE simultan cu respectarea concurenţei loiale şi a drepturilor lucrătorilor care sunt angajaţi într-un stat membru şi sunt trimişi de angajatorul lor să lucreze temporar în alt stat membru.
Directiva revizuită ar urma să asigure remunerarea lucrătorilor detaşaţi în conformitate cu legea şi practicile din ţara-gazdă, detaşarea pe 12 luni, care poate fi extinsă cu încă 6 luni pe baza unei notificări motivate a furnizorului, aplicarea acordurilor colective universale la lucrătorii detaşaţi din toate sectoarele şi tratament egal al lucrătorilor detaşaţi temporar şi lucrătorilor locali. În privinţa sectorului transporturilor, prevederile directivei amendate se vor aplica numai de la data intrării în vigoare a viitoarei legislaţii specifice acestui domeniu. După ce Parlamentul European va decide mandatul de negociere, se va intra în etapa negocierilor în aşa-numitul ‘trilog’ – Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE.
În intervenţia sa, liderul grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a remarcat că priorităţile stabilite de liderii statelor membre privind viitorul UE sunt cele corecte.
Potrivit lui Weber, care s-a referit şi la negocierile privind Brexit, Marea Britanie nu dispune în prezent de un plan privitor la ieşirea din Uniunea Europeană şi la relaţiile viitoare cu Bruxellesul.
Liderul grupului europarlamentar S&D, Gianni Pittella, a afirmat la rândul său că social-democraţii europeni sunt pentru un acord cu Londra privind Brexit, dar a atras atenţia că desprinderea Marii Britanii de blocul comunitar nu este singura fractură care afectează UE, el amintind de mişcările de secesiune precum cea din Catalonia.
Citeşte şi: Xi devine cel mai puternic lider după Mao;’gândirea’ sa, înscrisă în statutul Partidului Comunist chinez
Pittella a susţinut ideea consolidării pilonului social al politicilor UE, dar a avertizat că acesta nu trebuie să fie transformat într-o lozincă.
Liderul grupului europarlamentar liberal (ALDE), Guy Verhofstadt, şi-a exprimat convingerea că europenii au ‘planuri mari, ambiţii imense, dar pentru a le realiza ei nu sunt pregătiţi să schimbe radical modul în care este gestionată Europa în prezent’.
Una dintre provocările căreia UE trebuie să îi facă faţă este, în opinia fostului premier belgian, regula unanimităţii, în special la nivelul Consiliului. ”Această regulă a blocat progresul timp de decenii, motiv pentru care a durat mai mult de un deceniu înainte ca mandatul de arestare european să fie implementat complet. Acelaşi lucru este valabil pentru brevetul european. Din cauza regulii unanimităţii încă nu avem o uniune a energiei sau o uniune bancară deplin operaţională”, a spus Verhofstadt.
O altă provocare pentru UE este, în opinia liderului liberal, lista numeroasă de exceptări şi cazuri de opt-in şi opt-out, ceea ce contribuie la un adevărat ‘haos instituţional’ în Europa.
