În ultimele săptămâni, Ucraina a înregistrat progrese lente pe calea aderării la UE, deschizând două dintre cele șase grupuri de negocieri, deși încă se confruntă cu rezistență în accelerarea procesului, scrie euronews.com.
Acum, însă, se confruntă cu o altă complicație: Serbia.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Progresul Ucrainei în deschiderea altor discuții, în paralel cu Moldova, a fost posibil doar după înfrângerea electorală zdrobitoare a lui Viktor Orbán din aprilie.
Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a început să lucreze pentru a rezolva problemele bilaterale cu Kievul privind tratamentul minorității maghiare din Transcarpatia, dar a dat cu toate acestea undă verde deschiderii discuțiilor privind statul de drept și politica externă.
În același timp, Budapesta a rezistat presiunilor, preferând o abordare graduală pentru a face problema mai acceptabilă pe plan intern, după ani de propagandă anti-ucraineană sub Orbán.
Cu toate acestea, calea de aderare a Kievului este supusă unei presiuni tot mai mari din partea statelor membre, care cer, de asemenea, progrese în Balcanii de Vest și, în special, aderarea Serbiei în bloc. “Există o linie fină între a spune că toate țările candidate ar trebui tratate în mod egal și a începe să conectezi progresul unei zone geografice cu cel al alteia”, a declarat pentru “Euronews” un diplomat UE, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi liber.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană a propus din nou deschiderea Clusterului 3 cu Serbia, al cărei proces de aderare este blocat din decembrie 2021, iar opt state membre s-au opus încă o dată acestei acțiuni.
Potrivit țărilor contrare, statul de drept al Serbiei nu se ridică la nivelul standardelor UE, iar țara a demonstrat o respectare minimă a sancțiunilor împotriva Rusiei, menținând o relație ambiguă cu Moscova.
Comisia, încurajată de Franța, Spania și așa-numiții “Prieteni ai Balcanilor de Vest”, susține că Serbia a făcut deja progrese semnificative în mai multe reforme, justificând avansarea dosarului său de aderare.
Grupul Prieteni ai Balcanilor de Vest include Italia, Grecia, Slovacia, Austria, Cehia, Croația și Slovenia.
Progresul către aderarea la UE în restul Balcanilor de Vest, Muntenegru și Albania fiind considerate următorii candidați care vor adera la bloc, pune presiune asupra guvernului sârb, care trebuie să explice populației sale de ce calea sa de aderare pare să fi stagnat.
În același timp, Serbia este considerată pe scară largă cea mai influentă țară din regiune, fiind de departe cea mai populată și cu cea mai mare economie.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Între timp, majoritatea din Friends of the Western Balkans, cu excepția notabilă a Croației, susțin că considerațiile geopolitice creează un dublu standard: pe de o parte pentru Serbia, pe de altă parte pentru Ucraina.
“Există îngrijorări că Friends of the Western Balkans ar putea lega procesul de aderare a Ucrainei și Moldovei de deschiderea Clusterului 3 pentru Serbia”, a declarat un al doilea diplomat. “Avansarea pe un front creează presiune pentru a avansa pe celălalt”.
În același timp, statele membre sunt în mare parte de acord că extinderea funcționează cel mai bine atunci când politica ia o pauză, iar lucrările tehnice progresează, recunoscând că, cu cât diversele dosare devin mai interconectate, cu atât imaginea devine mai complicată.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
În trecut, guvernul Orbán părea să fi legat dosarele sârbesc și ucrainean, dar problema aderării Ucrainei era prea încărcată ideologic pentru orice schimb. Acum, că Budapesta își schimbă poziția, această conexiune ar putea reapărea.
“Comisia susține că echilibrul geografic trebuie respectat, dar Serbia nu ne ajută [cu reformele sale interne]”, a declarat un al treilea diplomat pentru “Euronews”, adăugând că există încă speranța de a deschide Clusterul 3 în toamnă.
Până acum, această conexiune nu s-a materializat. Dar, pe măsură ce presiunea crește pentru a deschide toate clusterele de negociere ale Ucrainei și Moldovei până la sfârșitul anului, vocile care solicită un tratament egal și un echilibru geografic vor deveni probabil mai puternice.
This post was last modified on 28/07/2026 16:08 16:08