Ucraina se va confrunta cu provocări enorme în organizarea primelor alegeri de la invazia Rusiei din 2022, infrastructura fiind distrusă și milioane de oameni strămutați din cauza războiului, a declarat șeful comisiei electorale din țară.
Actualizarea registrului electoral al Ucrainei și efectuarea pregătirilor adecvate pentru un vot vor necesita mult timp, a declarat Oleh Didenko, șeful Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, pentru Reuters, într-un interviu rar acordat presei internaționale.
Pe fondul eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului, președintele american Donald Trump a cerut ca Ucraina să organizeze alegeri, chiar dacă acestea sunt interzise de legea marțială – în vigoare de la invazie -, iar majoritatea ucrainenilor se opun unui scrutin în timp de război.
Organizarea de alegeri cât mai curând posibil face parte dintr-un cadru de pace în 20 de puncte pe care negociatorii ucraineni și americani l-au finalizat în ultimele luni.
Sub presiunea lui Trump, Zelenski a declarat luna trecută că este gata să organizeze alegeri dacă Statele Unite și alți aliați pot asigura securitatea votului. La cererea sa, parlamentarii și experții au înființat un grup de lucru pentru a elabora propuneri privind modificările legale semnificative necesare pentru organizarea alegerilor.
Încetarea focului și condițiile de siguranță pentru alegători sunt condiții prealabile pentru orice vot, a spus Didenko. Dincolo de acestea, Ucraina se confruntă cu numeroase provocări: milioane de cetățeni ai săi sunt în străinătate sau în prima linie, infrastructura a fost distrusă, iar registrul său electoral nu reflectă schimbările în materie de migrație.
”Problemele legate de legislația electorală sunt foarte complicate pe timp de pace în Ucraina: nu au fost rezolvate rapid sau ușor. Așadar, acum aceste probleme sunt și mai complicate, deoarece există mult mai multe provocări”, a spus Didenko.
Ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare din Ucraina au avut loc în 2019, când Zelenski a câștigat cu o majoritate covârșitoare, devenind președinte.
Mandatul său de cinci ani a expirat anul trecut, iar Rusia a pus la îndoială legitimitatea sa, dar aliații Kievului au respins afirmațiile Moscovei și ratingurile lui Zelenski sunt ridicate.
La alegerile prezidențiale din 2019, aproape 19 milioane de persoane și-au exprimat votul, din 30 de milioane de alegători înregistrați. Cel puțin 20% dintre aceștia locuiau în părți ale Ucrainei ocupate acum de Rusia, arată datele de dinainte de război.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că ucrainenii care locuiesc în Rusia trebuie să poată participa – o idee respinsă de Zelenski.
Votul în teritoriile ocupate este exclus, dar Ucraina va asigura dreptul de a participa la urne pentru persoanele care reușesc să ajungă pe teritoriul controlat de Kiev, a declarat Didenko.
Comisia le-a permis alegătorilor să își actualizeze datele online luna aceasta – o funcție suspendată din 2022 din motive de securitate – ca parte a unui efort mai amplu de actualizare a registrului său.
Există aproximativ 5,8 milioane de refugiați ucraineni în străinătate, majoritatea în Europa, conform datelor din ianuarie ale Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați.
În prezent, nu există o evaluare finală a numărului de alegători din străinătate, deoarece mulți nu și-au actualizat înregistrarea.
”Trebuie să localizăm alegătorii și să creăm infrastructură de vot”, a declarat Didenko.
Ucraina avea 102 secții de votare în ambasadele și consulatele sale înainte de război. Acest număr este insuficient pentru a asigura dreptul de vot al refugiaților, a declarat Didenko.
Comisia consideră că deschiderea secțiilor de votare în afara sediilor diplomatice este cea mai realistă soluție, a spus Didenko, deoarece votul online și prin corespondență riscă interferențe externe și încercări de discreditare a procesului.
Asigurarea dreptului de vot pentru militari este o altă provocare, deși Didenko a spus că Ucraina ar putea valorifica experiența sa în organizarea votului în rândul armatei.
La alegerile din 2019, mii de soldați fuseseră deja desfășurați în estul Ucrainei pentru a lupta împotriva separatiștilor susținuți de Rusia, care ocupaseră teritorii cu cinci ani mai devreme. Amploarea problemei este acum mult mai mare, aproximativ 800.000 de ucraineni servind în armată.
Conform comisiei electorale a Ucrainei, aproape 2.000 din peste 30.000 de secții de votare au fost distruse sau avariate, majoritatea în est.
Deși Zelenski a declarat că securitatea este o problemă centrală pentru orice alegeri, Rusia a respins sistematic ideea unui armistițiu. Putin a declarat în decembrie că Moscova este pregătită ‘să ia în considerare’ asigurarea securității în Ucraina în timpul unui scrutin.
Doar 9% dintre ucraineni susțin ideea organizării unor alegeri înainte de un armistițiu, arată un sondaj realizat în decembrie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev. Aproximativ 57% văd alegerile ca fiind posibile doar după un acord de pace final și sfârșitul războiului.
This post was last modified on 19/01/2026 15:20 15:20