Ucraina și Balcanii bat la ușa unei Uniuni Europene aflate în plină dezbatere pe tema faptului dacă este pregătită pentru o extindere în bloc
Uniunea Europeană nu lucrează doar pentru a-și lărgi orizonturile și a deveni un important jucător global, pentru a nu mai fi lăsată ca până acum, în urma Statelor Unite sau a Chinei. Invazia rusă în Ucraina a schimbat viziunea UE atât de mult încât la Bruxelles s-a redeschis deja o dezbatere care părea tabu: cea a extinderii. În ultimii ani au existat doar două evoluții majore în acest sens, precum intrarea Croației, ultima țară care a aderat, în 2013, și plecarea Marii Britanii. Planurile, ca și lumea, s-au schimbat, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că UE trebuie să fie “pregătită” să admită noi parteneri în 2030. Întrebarea este dacă va fi așa.
Corina Stratulat, șefa programului Politică și instituții europene și analist senior la Centrul de politici europene (EPC), explică pentru “20minutos” că răspunsul scurt este că “UE nu este pregătită pentru extindere”, deoarece o Uniune, de exemplu, cu peste 30 de membri ridică probleme de guvernare. “Mai ales având în vedere că populația Ucrainei depășește 43 de milioane, față de 15 milioane în cele șase țări balcanice”, detaliază aceasta. Dilemele legate de impactul membrilor suplimentari asupra drepturilor de vot, eficacitatea procesului decizional sau bugetul UE, de exemplu, “vin în prim-plan și fac dificilă perspectiva extinderii ulterioare a Uniunii în forma sa actuală”.
Prin urmare, este excesiv ca experții să vorbească despre o extindere similară cu cea din 2004, când s-au alăturat Republica Cehă, Cipru, Slovacia, Slovenia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia. Corina Stratulat precizează că “dacă UE și-ar rezolva actualele probleme de capacitate de absorbție și ar întocmi un acquis democratic care să-i permită să mențină fiecare stat membru în conformitate cu normele și valorile democratice, atunci ar putea accepta extinderea cu un nou val de ţări”.
Ucraina și Balcanii bat la ușa unei Uniuni Europene
Este o întrebare plină de nuanțe, așa cum recunoaște analista. “Intrările individuale ale Balcanilor (toate ţările mici) nu ar fi uşoare, din moment ce este necesară modificarea tratatelor şi ratificarea aderării acestor ţări în statele membre. Dacă mai multe dintre ele vor adera în acelaşi timp, pare mai plauzibil. Atunci, dacă s-ar permite intrarea Ucrainei, probabil din motive politice, aceasta ar fi deosebit de dificil de absorbit, având în vedere dimensiunea populației și statutul său de stat de război sau postbelic”, rezumă Corina Stratulat.
În acest moment există procese de extindere de toate culorile, în funcție de țara candidată. Dintre toți candidații balcanici la intrarea în UE, sunt patru cu discuții deschise: Serbia, Macedonia de Nord, Albania și Muntenegru, aceasta din urmă fiind cea mai avansată țară în proces: dintr-un total de 35 de capitole, negocierile au început în prezent la treizeci și trei, dintre care trei au fost deja închise provizoriu. Cu Belgradul situația este deosebit de tensionată, datorită apropierii de postulatele Moscovei. Între timp, Skopje și Tirana – ale căror procese sunt paralele – au fost nevoite să depășească ani de veto și obstacole.
“Problema este mai degrabă că statele membre tind să decidă dacă să permită țărilor să avanseze (sau să le refuze această posibilitate) pe calea UE, pe baza unor considerente care au mai mult de-a face cu (propria) politică națională decât cu progresul pe teren al acestor țări, conform regulilor și condițiilor convenite”, comentează Stratulat, care vede și o problemă în faptul că actuala procedură de aderare “nu are soluții pentru probleme spinoase, precum disputele bilaterale, situațiile de non-statalitate rezolvate, reconcilierea, state multietnice disfuncționale”.
Ucraina și Balcanii bat la ușa unei Uniuni Europene
Pentru Miguel Roán, director la Balcanismos, cheia este că starea de spirit în țările balcanice în general “este una de scepticism” și poate fi numită chiar “oboseală europeană”, dincolo de faptul că există și o “înțelegere a circumstanţelor geopolitice actuale” din cauza războiului din Ucraina. În plus, există o componentă internă clară: “Se știe că clasele politice nu au promovat pe deplin reformele cerute de Bruxelles”.
“Un caz particular este cel al Macedoniei de Nord, care se simte foarte dezamăgită în ciuda nivelului său ridicat de europenism”, rezumă el, mai ales după vetourile semnificative suferite din partea Greciei și Bulgariei. “Înghețarea extinderii în 2014 de către Comisia Juncker a fost o încetinire pentru candidați: dacă nu va exista o extindere, clasa politică nu trebuie să manifeste acel europenism”, amintește Roán, care înțelege intențiile președintelui Consiliului European, deși cere să fie luate în considerare cu prudență.
Este mai mult o problemă emoțională. “Declarațiile lui Michel sunt mai concentrate pe stimularea psihologică a regiunii și motivarea populației, care în multe cazuri s-a simțit neajutorat”, argumentează el. La fel, el analizează că odată cu retragerea UE “s-a văzut cum țări precum China sau Rusia au intervenit mult mai mult în regiune, mai ales prin lideri politici”, cum este cazul actualului președinte sârb, Aleksandr Vucic. Roán încheie subliniind că atâta timp cât unanimitatea va prevala în Uniune “va fi foarte greu să se avanseze” pentru că “nu există o strategie clară și comună în UE”, iar Bruxelles-ul acordă prioritate “securității și stabilității în regiune înaintea extinderii”.
Ucraina și Balcanii bat la ușa unei Uniuni Europene
La rândul său, Sergio Príncipe, doctor și profesor la Universitatea Complutense, asigură, referitor la o viitoare extindere, că “prognozarea nu este de obicei o strategie bună pentru UE”, și nu vede fezabilă “o extindere precum cea care a avut loc în 2004”. În acel moment, își amintește el, “timpul se scurta după căderea zidului Berlinului”, dar drumul aderării a durat mulți ani. “În 2006, s-a pus frâna pentru că exista riscul de a construi un gigant cu picioare de lut”, spune el.
“UE poate dori să reproducă extinderea din 2004, dar nu știu dacă suntem pregătiți pentru asta. Instituțiile își pun această întrebare”, spune Sergio Príncipe. Iar la Bruxelles sunt conștienți că Uniunea “nu este pregătită pentru o altă extindere”, dar în același timp realizează care este “riscul de a nu lua măsuri în privința Balcanilor”. Una peste alta, “extinderea nu poate fi realizată nici curând, nici foarte mare”, pentru că ceea ce s-a întâmplat acum aproape 20 de ani nu a fost în totalitate pozitiv. “Se pune și întrebarea cine este și cine nu, iar Ucraina nu poate fi în același sac cu țările din Balcanii de Vest”. Formula, așadar, nu este simplă… iar lista de așteptare devine tot mai lungă.
