Patru vase recent bombardate demonstrează că Kievul dorește să extindă teatrul maritim al conflictului pentru a periclita finanțele de război ale Moscovei, scrie „The New York Times” (SUA).
În ultimele săptămâni, Ucraina a apelat la drone de patru ori ca să bombardeze niște cisterne cu petrol aparținând flotei clandestine a Rusiei, escaladând astfel războiul pe mare și demonstrând că serviciile de securitate ale Ucrainei se simt tot mai tentate să lanseze niște atacuri îndrăznețe și să le recunoască public, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Joi noaptea, un astfel de vas a fost atacat cu drone în Marea Mediterană, la circa 2000 km. de Ucraina. Alte trei vase au fost bombardate cu drone și în Marea Neagră. Este vorba despre primele atacuri de acest fel asupra unor petroliere rusești supuse sancțiunilor și totodată primele astfel de atacuri recunoscute de Ucraina de la invazia totală lansată de Rusia în 2022.
Un birou de securitate a mai anunțat și atacuri asupra unor platforme petroliere rusești din Marea Caspică, asemenea anunțuri fiind făcute de patru ori în ultimele 10 zile, inclusiv joi.
Afacerile cu petrol sunt cele care alimentează economia Rusiei și războiul acesteia, iar, în decursul conflictului, Occidentul a căutat să le reducă profiturile prin sancțiuni.
„Fără bani nu există mașinărie de război”, a declarat Benjamin Jensen de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale – o instituție neafiliată politic din Washington.
Ca să se sustragă sancțiunilor, Rusia și-a dezvoltat o așa-zisă flotă-fantomă – o rețea clandestină, formată din sute de cisterne delabrate cu petrol și cu combustibil, având niște proprietari greu de identificat, care transportă pe ascuns combustibil în țări precum India și China. Ucraina crede că, dacă va reuși să perturbe afacerea prin atacuri asupra acestei flote-fantomă, precum și asupra rafinăriilor de petrol, s-ar putea să aibă de câștigat în tratativele de pace susținute acum de președintele Trump, apărând drept atacator împotriva Rusiei.
În plus, Ucraina speră ca, reducându-i profiturile din petrol, să forțeze Rusia să se prezinte la masa negocierilor.
Până acum, președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, nu a dat semne că ar fi interesat de încheierea războiului. El afirmă că îl câștigă, iar, vineri, a spus că atacurile Kievului asupra flotei-fantomă nu va avea niciun efect. Totodată, el a amenințat că va riposta. „Cu siguranță vom riposta”, a spus el cu ocazia conferinței sale de presă de sfârșit de an.
Aceste recente atacuri se înscriu într-un nou front al conflictului. Ani de zile, Administrația Biden a avertizat Ucraina, sfătuind-o să nu atace industria petrolieră a Rusiei, de teamă că asta ar duce la o majorare a prețurilor pe plan mondial și la o escaladare a războiului. Din declarațiile publice ale Ucrainei reiese că s-ar putea ca Trump să fi știut de el, având în vedere că Ucraina nu ar risca să îl supere pe Trump în actualul stadiu al negocierilor
Casa Albă nu a răspuns cererii de a comenta situația.
Toate cele patru cisterne distruse de serviciile de securitate ale Ucrainei erau goale. Biroul respectiv de Securitate, SBU, a precizat că trei vase din Marea Neagră sunt pe cale să fie încărcate la Novosibirsk, cel mai activ port al Rusiei de pe coasta maritimă de nord-est.
Survenit în noaptea de joi, atacul din Marea Mediterană, care a vizat un petrolier pe nume Qendil, a fost cel mai surprinzător, având în vedere că vasul se afla atât de departe de Ucraina. Oficialii nu au precizat de unde au fost lansate dronele.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Experții afirmă că atacurile sunt un semnal adresat Rusiei – semnal potrivit căruia Ucraina ar dori să agraveze războiul, și totodată un mesaj adresat Europei pentru a o convinge să aleagă între sancțiuni sau mai multe probleme pe căile sale de navigație.
„Ucraina va urma o politică hotărâtă”, a declarat Andrii Klimenko, șeful grupului care monitorizează flota clandestină din partea Institutului pentru Studii Strategice din Marea Neagră – o organizație ucraineană. „Asta înseamnă că vom ataca pe oricine se îndreaptă spre Novosibirsk sau spre vreun alt port rusesc pentru petrol, atacându-I chiar înainte de a ajunge la petrol”, a mai adăugat el.
„Este puțin probabil ca atacurile ucrainene asupra petrolierelor clandestine să afecteze în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a exporta petrol”, a declarat Hanna Notte, analist la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare – un centru de cercetare din California. Ea a spus că atacurile Ucrainei din ultimele luni asupra rafinăriilor și asupra platformelor petroliere, precum și sancțiunile impuse celor două mari companii petroliere rusești se arată mult mai eficiente.
În luna noiembrie, exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut din cauză că clienții au devenit mai precauți în privința riscurilor pe care le-ar implica niște penalități mai dure din partea SUA, după cum a precizat într-un raport de piață Agenția Internațională a Energiei.
Duminică, Institutul pentru Studiul Războiului, o organizație din Washington, a precizat că actuala campanie de atacuri cu rază lungă a Ucrainei a afectat capacitatea Rusiei de rafinare, precum și pe cea de ordin militar. Miercuri, armata ucraineană anunțase că a lovit încă două rafinării și o sondă din Rusia.
Printre des difuzatele imagini legate de recente atacuri asupra unor petroliere, Serviciul ucrainean de Securitate a inclus și exploziile de la bordul a patru petroliere – Kairos, Virat, Dashan și Qendil – însoțite de niște melodii precum ‘Imperiile vor cădea’, aparținând formației ucrainene Beatbox. SBU a precizat că a colaborat cu Forțele Navale Ucrainene în vederea anihilării celor patru vase din Marea Neagră, apelând la drone prin satelit, cunoscute sub numele de Sea Babies.
În ultimele săptămâni, niște explozii suspecte s-au semnalat și la bordul altor vase-fantomă – unul în apropierea coastelor Senegalului, iar altul, încărcat cu ulei de floarea soarelui, în apropierea coastelor Turciei. Ucraina nu a comentat atacul din apropierea Senegalului și a negat că ar fi bombardat celălalt vas.
Vasele Kairos și Virat, ambele supuse sancțiunilor europene, dar care navighează totuși sub drapelul Gambiei, au fost bombardate pe 28 noiembrie, în apropierea Turciei, După câteva zile, Putin a calificat atacurile drept „piraterești” și a amenințat porturile și vasele ucrainene care apelează la asemenea porturi, precum și vasele statelor care ajută Ucraina.
„Soluția cea mai radicală ar fi blocarea totală a accesului Ucrainei la mare – un demers care ar împiedica efectiv țara să se mai implice în vreun fel în acest gen de piraterie”, a spus Putin.
Ulterior, SBU și-a mai asumat un atac de pe 10 decembrie, asupra vasului Dashan, un petrolier supus sancțiunilor UE care își continua activitatea și care naviga prin zona economică exclusivă a Ucrainei sub pavilionul Insulelor Comore – o mica țară din sud-estul Africii.
Kremlinul nu a comentat atacul. Dar, în noaptea următoare, Rusia a început să atace Odesa, cel mai mare port al Ucrainei de la Marea Neagră, lansând valuri de drone și de rachete balistice, atacând infrastructura portuară și omorând cel puțin opt oameni.
Lunea trecută, Klimenko specialistul în flotă-fantomă, a spus că a depistat vasul Virat la un șantier naval din Turcia, unde era reparat. El s-a numărat printre cei câțiva cercetători care au urmărit acest lucru. Potrivit declarațiilor acestor experți, vasul purta acum un nume nou – Prometeu – și naviga sub un nou pavilion – cel al Rusiei.
