Realitatea.net
Presa din Ucraina scrie că România este în ajunul unei „resetări” a sistemului său politic şi se întreabă dacă rezultatele dublului scrutin, prezidenţial şi parlamentar, de la sfârşitul acestui an vor afecta relaţia bilaterală. Un articol publicat în „Evropeiska Pravda” (Adevărul european), principala publicaţie dedicată temelor care ţin de integrarea europeană a Ucrainei, prezintă un tablou al peisajului politic românesc şi face o analiză, ţinând cont că a identificat în România forţe ostile Kievului.
La prima vedere, constată autorul articolului, aceste alegeri nu reprezintă o ameninţare pentru Kiev. Cel mai probabil, partidele antiucrainene vor rămâne în opoziţie, chiar dacă vor ajunge în parlament. Cu toate acestea, alegerile prezidenţiale au produs deja o serie de scandaluri foarte mediatizate care au redus dramatic şansele de victorie ale favoritului în această cursă. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost mult timp considerat un favorit în cursa prezidenţială – până când o serie de scandaluri l-au făcut să-şi piardă locul de frunte, arată Serhii Gheramsiciuk în articolul din „Evropeiska Pravda” intitulat „România în ajunul unei resetări: vor afecta dublele alegeri ale vecinilor relaţiile cu Ucraina?”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’
„Un semnal alarmant pentru noi este că partidul antiucrainean AUR rămâne în parlament. În prezent, aproximativ 15% dintre alegătorii români sunt gata să voteze pentru acesta”, notează jurnalistul ucrainean. „De ce îl numim antiucrainean? Pentru că retorica pe care liderii acestui partid au demonstrat-o faţă de Ucraina nu a fost întotdeauna prietenoasă. Iar în alegerile prezidenţiale, acest partid susţine un rusofil cunoscut, George Simion”, continuă autorul articolului.
„Situaţia este înrăutăţită de faptul că, potrivit sentimentului actual, partidul scandaloasei Diana Şoşoacă SOS ar putea, de asemenea, să intre în parlament – în prezent, cifrele sale sunt de aproximativ 6%. Această forţă politică este cunoscută pentru faptul că se opune sprijinului pentru Ucraina, iar lidera sa este cunoscută pentru faptul că vizitează în mod regulat şi fără nicio ruşine Ambasada Rusiei la Bucureşti”, explică Geramsiciuk.
Totuşi, alegerile parlamentare sunt cele mai puţin susceptibile să producă surprize, notează jurnalistul. Sondajele arată că Partidul Social Democrat este probabil să câştige. În prezent, acesta este susţinut de aproximativ 30% dintre alegători. Pe locul al doilea, cu 19%, se află Partidul Naţional Liberal, membru al actualei coaliţii guvernamentale, partener cu care social-democraţii au candidat în tandem la alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, este foarte probabil ca Alianţa Dreapta Unită (ADU), un bloc de forţe politice având în centrul său Uniunea pentru Salvarea României (USR), să intre în Parlament. Aceasta este o forţă politică cu vederi proeuropene care nu a reuşit să păstreze puterea, deşi a făcut parte cândva din coaliţia guvernamentală. Uniunea Maghiarilor din România completează lista cu un sprijin de 5%, arată articolul din „Evropeiska Pravda”.
„Faptul că se pare că social-democraţii şi naţional-liberalii vor continua să joace în tandem, iar dacă nu vor avea suficiente voturi, le vor putea obţine de la Uniunea Maghiarilor din România, o forţă politică care se alătură în mod tradiţional coaliţiilor de guvernare, indiferent de componenţa acestora, îndeamnă la calm. În schimb, scandaloasele AUR şi SOS vor fi o opoziţie zgomotoasă şi incomodă”, comentează publicaţia ucraineană.
În schimb, notează Evropeiska Pravda, situaţia alegerilor prezidenţiale este destul de diferită şi în continuă schimbare.
Atunci când parlamentul a decis data alegerilor, sondajele arătau că aceste schimbări ar putea fi destul de neaşteptate. Scena politică românească a început să vorbească despre un candidat surpriză, actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană. În luna iulie, sondajele arătau un rezultat strălucit – primul loc cu 26,7% susţinere. Cu aceste cifre, el îi devansa atât pe actualul prim-ministru social-democrat Marcel Ciolacu, care avea 17,8% din susţinere, cât şi pe reprezentanta Uniunii Salvaţi România, Elena Lasconi, cu 14,3% din voturi. Ceilalţi candidaţi, printre care „odioasa” Diana Cişoacă, Nicolae Ciucă din partea liberalilor şi „scandalosul rusofil” George Simion, erau în urmă în clasament” – scrie Evropeiska Pravda, jurnalistul precizând că opţiunea Mircea Geoană ar fi convenit Ucrainei, pentru că „Mircea Geoană nu a fost văzut făcând declaraţii sau acţiuni antiucrainene şi este bine integrat în elita europeană”.
Au existat zvonuri că ar putea fi susţinut de social-democraţi, din rândurile cărora a făcut parte la începutul carierei sale politice, şi atunci nu ar mai fi existat nicio intrigă în alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, nu s-a întâmplat aşa, iar punctele forte ale candidatului au început să se transforme în puncte slabe, comentează jurnalistul, care aminteşte de declaraţiile lui Marcel Ciolacu şi Ana Birchall, dar şi de „al treilea scandal care l-a lovit pe potenţialul candidat la prezidenţiale”: faptul că a stat la un restaurant cu personaje controversate din politica românească. „El a stat la aceeaşi masă cu Victor Ponta, fostul premier al ţării, cunoscut pentru promovarea ideii de parteneriat strategic cu China, şi cu actualul prim-ministru, Marcel Ciolacu. Invitaţii s-au adunat la aceeaşi masă pentru a sărbători ziua de naştere a lui Marius Tucă, jurnalist român şi showman politic cunoscut şi pentru poziţiile sale controversate (a atins vârful popularităţii sale prin răspândirea teoriilor conspiraţiei în timpul pandemiei COVID-19)”, explică autorul articolului, care notează: „Candidatura lui Mircea Geoană nu mai pare impecabilă, iar acest lucru i-a afectat ratingul”.
Totuşi, în opinia ziaristului, Mircea Geoană are ocazia de a-şi îmbunătăţi şansele şi de a concura pentru preşedinţie cu Marcel Ciolacu. Pe de altă parte, arată el, „este posibil să se confrunte cu noi scandaluri, dacă cineva are norocul să-i găsească alte schelete în dulap”.
Citește și: 278 de secții de votare vor fi deschise în străinătate
În ceea ce-l priveşte pe Marcel Ciolacu, nici sarcina sa nu este foarte uşoară, din cauza situaţiei economice şi a deficitului bugetar.
„În general, combinaţia tuturor acestor evenimente şi factori sugerează că, pe de o parte, ucrainenii nu trebuie să se îngrijoreze că România îşi va schimba radical cursul sprijinului pentru ţara noastră după alegeri. Şansele ca duşmanii Kievului să câştige alegerile prezidenţiale din România şi cu atât mai mult cele parlamentare sunt reduse. Principalii actori rămân susţinătorii noştri. Pe de altă parte, din cauza certurilor şi scandalurilor dintre liderii din alegerile prezidenţiale, există încă intrigi cu privire la cine va deveni noul preşedinte al României. Şi pot exista surprize neplăcute pentru Kiev”, este concluzia la care ajunge autorul articolului din Evropeiska Pravda.