Uniunea Europeană a solicitat miercuri înfiinţarea unor grupuri speciale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru două dintre litigiile sale comerciale în curs cu China, informează un comunicat al Executivului comunitar, potrivit agerpres.
Unul dintre aceste litigii priveşte legalitatea restricţiilor comerciale pe care China le-a aplicat din decembrie 2021 împotriva exporturilor lituaniene şi a exporturilor UE care integrează componente lituaniene. Celălalt se referă la legalitatea restricţiilor impuse de China care îi împiedică pe titularii de brevete în domeniul înaltei tehnologii din UE să aibă acces la instanţele UE pentru a-şi proteja şi a-şi asigura efectiv respectarea drepturilor lor.
Citește și : China critică ‘supoziţiile nefondate’ dintr-un raport american privind arsenalul nuclear al Beijingului
În ambele cazuri, măsurile luate de China sunt extrem de dăunătoare pentru întreprinderile europene. În plus, măsurile discriminatorii luate de China împotriva Lituaniei afectează comerţul în interiorul UE şi lanţurile de aprovizionare din interiorul UE şi au un impact asupra funcţionării pieţei interne a UE, inclusiv prin ajustări forţate ale pieţei. Eliminarea acestor măsuri este atât în interesul economic, cât şi în interesul strategic al UE.
Începând din luna decembrie 2021, China aplică măsuri discriminatorii şi coercitive împotriva exporturilor lituaniene şi împotriva exporturilor de produse din UE care conţin componente lituaniene. Aceste măsuri constau în refuzul importurilor provenind din Lituania de către autorităţile vamale chineze, în restricţii la import care afectează societăţile multinaţionale care utilizează factori de producţie provenind din Lituania şi dintr-o reducere a exporturilor chineze către Lituania. De asemenea, China a oficializat brusc interzicerea totală a importurilor de alcool, carne de vită, produse lactate, buşteni şi turbă expediate din Lituania ca parte a aceluiaşi grup de măsuri, utilizând argumente fitosanitare în acest sens. Atunci când a fost invitată să furnizeze explicaţii suplimentare, China nu a reuşit să demonstreze că aceste interdicţii erau justificate. Statisticile vamale chineze arată că schimburile comerciale între Lituania şi China au scăzut cu 80% în perioada ianuarie-octombrie 2022, comparativ cu anul precedent.
Prin solicitarea instituirii unui grup special al OMC, UE îşi protejează statele membre împotriva măsurilor discriminatorii luate de China, pe care le consideră contrare normelor OMC.
Deciziile “anti-suit injunctions” adoptate de China restricţionează libertatea de acţiune a titularilor de brevete din domeniul înaltei tehnologii. Începând din august 2020, instanţele chineze emit decizii – cunoscute sub denumirea de “anti-suit injunctions” (interdicţii de a acţiona în justiţie) – care împiedică societăţile care deţin brevete în domeniul înaltei tehnologii (cunoscute sub denumirea de “brevete esenţiale pentru standarde”) să îşi protejeze în mod eficace tehnologiile înaintea unor instanţe din afara Chinei, inclusiv înaintea instanţelor UE. Aceste “anti-suit injunctions” limitează în mod nejustificat capacitatea titularilor de brevete din domeniul înaltei tehnologii, de exemplu, o societate europeană care deţine o tehnologie de telefonie mobilă, de a se adresa unei instanţe din UE pentru a soluţiona un litigiu cu un posibil licenţiat, de exemplu, un producător chinez de telefoane mobile, privind condiţiile unei licenţe de brevet. Încălcarea acestor decizii “anti-suit injunctions” se sancţionează cu amenzi de până la 130.000 de euro pe zi.
Societăţile europene deţin o serie de brevete din domeniul înaltei tehnologii, ceea ce conferă UE un avantaj tehnologic. Măsura impusă de China privează efectiv societăţile europene din sectorul înaltei tehnologii de posibilitatea de a-şi exercita drepturile conferite prin brevete şi de a asigura respectarea acestor drepturi pe teritoriul UE sau în faţa oricărei alte instanţe din afara Chinei. Atunci când este vorba de drepturile conferite de brevetele UE, instanţele UE sunt cele care ar trebui decidă. La rândul lor, producătorii chinezi au solicitat aceste interdicţii de a acţiona în justiţie în scopul de a exercita presiuni asupra titularilor de drepturi conferite prin brevete şi pentru a obţine un acces mai ieftin la tehnologia europeană.
Citește și : Xi Jinping se duce miercuri în Arabia Saudită (media de stat)
UE consideră că măsurile chineze sunt incompatibile cu Acordul OMC privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS). Prin intermediul acestor decizii “anti-suit injunctions”, China impune în mod unilateral norme în beneficiul propriilor întreprinderi, în detrimentul sistemului multilateral al OMC pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. Prin solicitarea înfiinţării unui grup special al OMC în acest caz, UE urmăreşte să se asigure că industria sa de înaltă tehnologie îşi poate exercita în mod eficace drepturile conferite prin brevete pentru a proteja investiţiile în inovare.
Organul de soluţionare a litigiilor (OSL) al OMC va examina cererea UE în cadrul următoarei sale reuniuni din 20 decembrie 2022. China se poate opune instituirii unui grup special o singură dată. În acest caz, UE îşi va reînnoi cererea, iar grupul special va fi instituit în cadrul reuniunii OSL din 30 ianuarie 2023. Procedurile grupului special pot dura până la un an şi jumătate.
