Excesul de legislație îi amenință continentului economia și securitatea – iar întregului Occident perspectivele în confruntarea cu China.
O economie care așteaptă mai întâi explozia inteligenței artificiale (AI) va rata cel mai probabil startul. Investițiile fără precedent în AI din SUA constituie deja un motor relevant al creșterii PIB-ului, contestând poziția consumului intern de factor dominant al creșterii economice. Firmele americane cheltuie ca și cum s-ar afla în toiul Revoluției Industriale, și din motive întemeiate: Occidentul e implicat într-o competiție cu China pentru obținerea supremației AI, iar noi trebuie s-o câștigăm. Însă erorile europene în materie de politici publice îi amenință șansele Vestului – iar Europei viitorul în privința securității și creșterii economice.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Un raport finalizat recent de Consiliul Consilierilor [sic!] Economici al Casei Albe – „Inteligența Artificială și Marea Diferență” – pledează pentru inovație în domeniul AI. Termenul „Marea Diferență” se referea inițial la un decalaj economic apărut în cursul Revoluții Industriale. Țările care s-au industrializat au prosperat; cele care n-au făcut-o au întâmpinat dificultăți.
AI are potențialul de a produce un al doilea Mare Decalaj, între țările care investesc în tehnologia și infrastructura AI și cele care n-o fac. Dincolo de implicațiile economice, AI va avea consecințe și în sfera securității naționale, determinând cine va câștiga conflicte și a cui viziune cu privire la ordinea mondială va prevala. Avantajele pe care le conferă AI în materie de informații, logistică și proces decizional vor aduce realizări militare pe termen scurt, și o sumă de alte avantaje pe termen mult mai lung.
SUA își mențin un avans în această cursă, iar președintele Trump e hotărât să obțină victoria. Însă China se află la mică distanță în spatele nostru. Europa deține talentul, companiile și capitalul necesare pentru a fi un partener important, însă deblocarea acestui potențial necesită ca autoritățile de legiferare ale UE să opteze pentru dezvoltare și inovație în detrimentul stagnării și strangulării în domenii precum energia, eliberare de permise și reglementarea AI.
Europa are nevoie de energie din abundență și la preț accesibil. Europenii investesc de ani buni pe baza convingerii lor că energia solară și eoliană ar fi capabile să susțină o forță industrială. Rezultatul constă deocamdată în dezindustrializare și scumpirea energiei. În timp ce Europa începe să se confrunte cu necesitatea unei creșteri mai robuste, întrebarea care se pune e aceea dacă actuala ei politică energetică e capabilă să susțină efortul necesar de reindustrializare, satisfăcând concomitent și cererea masivă de energie a economiei AI aflate în expansiune rapidă.
În condițiile în care capacitatea totală a Europei de producție de energie electrică a scăzut în ultimele două decenii, răspunsul este un nu categoric. Pentru a putea adera la economia AI Europa trebuie să adopte mărirea producției de energie, iar nu tranziția energetică, respingând acele politici publice care scumpesc energia și care restricționează uzul combustibililor fosili.
UE trebuie totodată să construiască. Are nevoie de centre de date și de acces la infrastructura AI hardware a Americii. Companii care dețin resurse pentru construcția infrastructurii AI de miliarde de dolari operează deja în Europa, asigurând locuri de muncă pentru mii de cetățeni europeni. Ele sunt dispuse să investească și să se dezvolte, aducând Europa în economia AI în calitatea de partener cu drepturi depline. Însă legislația sufocantă a UE inhibă aceste ambiții, adesea determinând chiar unele companii să părăsească cu totul Europa.
Pentru a menține în Europa aceste firme UE trebuie să-și relaxeze legislația rapid și considerabil. Legea Inteligenței Artificiale, Legea Serviciilor Digitale, Legea Piețelor Digitale, Legea Informațiilor și Legea Rezilienței Cibernetice ale UE impun norme rigide, uneori și în duplicat, care sufocă inovația, care măresc costul conformării, care întârzie lansarea unor produse, care restricționează accesul la date și care expun companiile la riscul unor amenzi de miliarde.
Numai Legea AI de una singură impune ca, mai înainte ca un sistem AI să fie scos pe piață, să existe o evaluare de riscuri și sisteme de ameliorare, seturi de date de înaltă calitate, fișiere de tip log detaliate, documentație privind funcționarea sistemului și supervizarea umană a sistemului. Multe dintre aceste cerințe sunt contraproductive pentru cercetarea AI de pionierat. Ele constituie mai puțin un cadru de siguranță și mai degrabă un tipar de alungare a inovației din Europa.
Legea ridică bariere enorme în fața accesului la piață. Directorul executiv al Mistral AI, Arthur Mensch, șeful celei mai importante companii native de AI din Europa, argumentează că legea „efectiv cimentează existența a două categorii de companii: cele care au dreptul de a lucra […] și cele care nu pot, fiindcă nu dețin o armată de avocați, adică nou-veniții”. Mensch argumentează că Legea AI ar fi trebuit să se refere la siguranța produselor în cazul unor implementări specifice cu risc ridicat, bunăoară cele medicale, iar nu să reglementeze modelele de bază.
Dacă UE nu-și va schimba cursul, SUA ar putea decide să lase Europa în urmă – o finalitate de nedorit deopotrivă pentru America și pentru partenerii noștri europeni. Europa ar urma atunci să rămână dezarmată din punct de vedere economic și militar, iar noi vom fi rămas fără niște aliați puternici în cursa contra dominației chineze. America abordează chestiunea AI dintr-un unghi pragmatic, axat pe dezvoltare. Planul de Acțiune privind AI adoptat de SUA în 2025 e bazat pe trei piloni: „inovație, infrastructură și diplomație și securitate internațională”. El prevede că structurile americane de legiferare trebuie să încurajeze inovația rapidă și cuprinzătoare în ce privește dezvoltarea și distribuirea tehnologiei AI.
Europa poate participa la această arhitectură – însă trebuie să-și asume rolul de partener autentic. Inițiativa Pax Silica a Departamentului de Stat construiește acea rețea pe care o necesită cursa AI, întrețesând la un loc energia, mineralele esențiale, producția de semiconductori și capacitatea de calcul la nivelul unui grup de țări considerate de încredere. Locul talentului, capitalului și bazei industriale ale UE se află și el în această rețea.
Europa li se poate alătura Americii și celorlalte economii care pun prioritate pe AI – sau poate continua să-și legifereze mai departe calea spre irelevanță. Noi sperăm că ni se va alătura.
Articol scris pentru Wall Street Journal de Andy Puzder și Jacob Helberg (ambasadorul SUA în UE, respectiv subsecretarul de stat al creșterii economice, energiei și mediului al SUA).
