UE „nu este pregătită” să ia măsura fără precedent de a confisca 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a acorda un împrumut masiv Ucrainei, a declarat vineri comisarul european belgian Hadja Lahbib, conform Politico.
Lahbib, fost ministru de externe al Belgiei, a avertizat că mai sunt multe de făcut pentru a se asigura că riscurile juridice sunt minimizate și împărțite în mod echitabil între Belgia, celelalte 26 de țări ale UE și chiar G7, înainte ca planul să poată fi pus în aplicare.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Ea a sugerat că alte țări ale UE în care sunt deținute active nu fac suficient pentru a elibera fonduri către Ucraina, subliniind că Belgia – care deține cea mai mare parte a fondurilor în depozitul financiar Euroclear – a contribuit deja cu dobânzile acumulate pentru a sprijini efortul de război al Kievului împotriva Rusiei.
Comentariile lui Lahbib vin în urma eșecului unui plan de confiscare a activelor suverane ale Rusiei, care au fost blocate în UE de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Conform propunerii, banii ar fi fost trimiși la Kiev sub forma unui „împrumut de reparații”, care ar fi trebuit rambursat numai în cazul improbabil în care Rusia ar fi plătit despăgubiri de război în viitor.
Prim-ministrul belgian Bart De Wever a blocat planul la summitul liderilor Consiliului European de la Bruxelles, joi seara, deoarece se temea că țara sa ar putea face obiectul unor represalii juridice și financiare din partea lui Putin. „Nu suntem pregătiți”, a declarat Lahbib, care deține portofoliul de ajutor umanitar și gestionare a crizelor, când a fost întrebat de ce propunerea a fost amânată. „Este fără precedent. Este prima dată când facem acest lucru, așa că ne aflăm într-un teritoriu pe care trebuie să îl explorăm cu mare atenție pentru a face față tuturor consecințelor potențiale.”
Activele, a spus ea, aparțin băncii centrale a Rusiei și sunt protejate de dreptul internațional, care trebuie respectat. „Belgia, dar și alte state membre sunt conștiente că trebuie să procedăm cu prudență”, a afirmat ea.
Lahbib a spus că nu va „denunța” celelalte țări ale UE în care sunt depozitate active rusești, dar s-a întrebat dacă acestea își îndeplinesc pe deplin rolul în utilizarea dobânzilor din aceste active pentru a ajuta Ucraina, așa cum a făcut Belgia. Depozite sunt deținute și în Franța, Luxemburg și Germania, printre alte țări.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Comisia Europeană, brațul executiv al blocului, va elabora acum propuneri detaliate privind modul în care Ucraina poate fi ajutată să acopere deficitul de finanțare. Dacă 140 de miliarde de euro din activele rusești vor fi trimise în cele din urmă la Kiev, acestea vor acoperi nevoile Kievului pentru cel puțin următorii doi ani.
Liderii UE s-au angajat să reanalizeze opțiunile propuse de Comisie – inclusiv utilizarea activelor – la următoarea reuniune din decembrie. Întrebată dacă planul va fi gata pentru a fi aprobat până atunci, Lahbib s-a arătat prudentă. „Dacă avem avocați buni, un sistem bun, sprijinul G7, al celor 27 de state membre și dacă toate acestea sunt gata să-și asume responsabilitatea alături de Belgia, procesul poate avansa rapid”, a spus ea. „Întrebați-i pe ceilalți. Sunt pregătiți?”
