Peste 20 de ţări membre ale Uniunii Europene vor semna luni un set de documente consemnând intenţia lor de a se angaja într-o “cooperare” militară consolidată, cu obiective-cheie şi proiecte ambiţioase destinate să facă să avanseze “Europa Apărării”, comentează France Presse, conform agerpres.
În cadrul unei ceremonii la Bruxelles, miniştri ai apărării şi de externe din statele membre care participă la această “cooperare structurată permanentă” (CSP) trebuie să semneze un set de 20 de angajamente pentru dezvoltarea unor programe de armament sau facilitarea punerii în aplicare a unor operaţiuni externe.
“Este un mare pas înainte (…), poate cel mai ambiţios proiect al Uniunii Europene acum”, a apreciat recent şefa armatei spaniole María Dolores de Cospedal , a cărei ţară – împreună cu Italia – s-a alăturat Franţei şi Germaniei, care au luat această iniţiativă pentru relansarea CSP.
Citeşte şi: Creşte bilanţul victimelor în cutremurul din Orientul Mijilociu. Peste 200 de morţi şi 1700 de răniţi
De la eşecul înfiinţării unei Comunităţi Europene de Apărare (CED), cu 60 de ani în urmă, europenii nu au reuşit niciodată să avanseze în acest domeniu, nedorind să-şi delege atribuţiile din această zonă care, în opinia lor, reprezintă strict o chestiune de suveranitate naţională. Dar o succesiune de crize din 2014 (anexarea Crimeii de către Rusia şi conflictul din estul Ucrainei, valul de refugiaţi), apoi votul pentru Brexit şi venirea la putere a lui Donald Trump în SUA au schimbat situaţia. Europenii au angajat mai multe proiecte pentru a-şi “lua destinul în mâinile proprii”, după cum a rezumat cancelarul german Angela Merkel.
Teoretic, această cooperare întărită poate duce la punerea în practică a unui cartier general operaţional pentru unităţile combatante sau a unei platforme logistice de operaţiuni. Într-o primă etapă, este probabil ca unele dintre acestea să ia forma de proiecte – dezvoltarea de echipamente (tancuri, drone, sateliţi sau avioane militare de transport) ori un spital de campanie european.
Viziunea franceză a CSP, orientată spre participarea la misiuni potenţial riscante, a fost înlocuită de viziunea germană, mai puţin ambiţioasă, dar preocupată să implice un număr mai mare de ţări.
“Douăzeci de ţări, cu o multitudine de proiecte: este clar că viziunea germană este cea care a predominat, pentru a evita o fractură în interiorul celor 27”, analizează Frédéric Mauro, expert în probleme de apărare, consultat cu regularitate de Parlamentul European. “Astăzi suntem la ani lumină” distanţă de o cooperare structurată permanentă, aşa cum se prevede în tratate, regretă el. “Nu are nicio şansă să meargă”, adaugă expertul citat, denunţând “o înşelăciune”.
Dar, potrivit unor surse de la Bruxelles, ţările care se alătură CSP se angajează să-şi “mărească regulat bugetele de apărare”, iar angajamentele pe care le vor notifica luni vor fi “obligatorii din punct de vedere juridic”.
Ele promit, de asemenea, să injecteze 2% din totalul bugetelor militare în cercetare şi tehnologie şi 20% pentru echipamente pentru a “umple” unele “decalaje strategice” ale armatelor europene.
Obiectivul declarat este, de asemenea, să poată fi înfiinţate mai repede misiuni militare ale UE, care nu a putut fi puse în practic adeseori din cauza lipsei de entuziasm a statelor de a pune la dispoziţie militari. Semnatarii se angajează să “sprijine în mod substanţial” aceste misiuni “cu personal, echipament, instruire, sprijin pentru exerciţii (şi) infrastructură”.
Citeşte şi: Premierul Australiei SE PRĂBUŞEŞTE în sondajele de la Antipozi
Regatul Unit, în mod tradiţional atlantist şi primul buget militar al UE, s-a opus mereu oricăror acţiuni care ar putea evoca o “armată europeană”, considerând că apărarea teritorială a Europei este unica prerogativă a NATO. Dar cum se apropie Brexit – ieşirea Marii Britanii din UE este programată pentru 29 martie 2019- europenii au decis să se mişte rapid.
UE se află astfel în faza de înfiinţare a unui fond pentru stimularea industriei europene de apărare, care va ajunge în cele din urmă la 5,5 miliarde de euro pe an. De asemenea, a creat primul său cartier general militar în primăvară, lansând trei operaţiuni non-combat în Africa.
Regatul Unit şi Danemarca sunt singurele ţări care au făcut clar faptul că nu doresc să participe la CSP, care va fi lansat oficial în decembrie. Cu toate acestea, un stat terţ poate fi invitat “în mod excepţional” să participe la anumite proiecte.
