pixabay
UE pune presiune pe alte țări care poluează considerabil pentru a-și reduce mai rapid emisiile de gaze cu efect de seră, așteptându-se concomitent și la o luptă internă pe tema obiectivelor climatice proprii, scrie THE FINANCIAL TIMES, potrivit RADOR.
Demnitari de la Bruxelles au declarat pentru Financial Times că vor ca și economii mari precum China, India și SUA să suporte o parte din povară, în contextul în care consumatorii și firmele din Europa încep să devină nemulțumiți de costurile necesarei transformări verzi a sistemului energetic.
În prezent cei mai mari emițători sunt SUA, China și India, urmate îndeaproape de UE.
Proporția din emisiile globale cu efect de seră pentru care se face răspunzătoare UE a scăzut de la 16,8% în 1990 la 7,3% în 2021, conform datelor Comisiei Europene. UE și-a redus emisiile cam cu o treime, în principal prin eliminarea parțială a cărbunelui murdar din producția energetică, în vreme ce emisiile Chinei și Indiei au crescut – odată cu cererea de energie.
Însă UE are acum probleme cu disensiunile interne privind țintele de reducere a emisiilor pentru 2040.
Tensiunile geopolitice provocate de strategiile climatice iau amploare în condițiile în care guvernele se luptă cu bugete suprasolicitate, în același timp în care fenomenele meteo extreme amplifică temerile legate de încălzirea globală.
Emisiile globale ar trebui să scadă cu 43% până în 2030 pentru a fi atins obiectivul de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.
Conform Programului de Mediu al ONU, planeta se află acum pe o traiectorie către o încălzire cu 2,4-2,6 grade până în 2100.
Reprezentantul american pentru climă John Kerry va relua săptămâna acesta discuțiile din China, după ce miniștrii de mediu ai statelor G20, inclusiv China, s-au întâlnit joi și vineri la Bruxelles pentru a stabili programul conferinței COP28 din Emiratele Arabe Unite, la care va avea loc o „evaluare globală” [„global stock take”; prevede și o corecție pe baza evaluării – n.trad.].
UE s-a angajat să-și reducă emisiile cu 55% până în 2030 și să atingă net zero în 2050, cu obiectivul pentru 2040 constituind o țintă intermediară.
Un proiect de document pregătit de statele UE pentru COP28 și consultat de Financial Times conține un paragraf marcat cu paranteză pătrată, ceea ce înseamnă că ar putea fi modificat până la conferința ONU din decembrie, prin care UE se angajează să-și mărească de la 55 la 57% contribuția.
Principalul consiliu științific al UE a propus chiar și o cifră de 95%.
Dar oficialii UE se îndoiesc că acest lucru poate fi posibil din punct de vedere politic, date fiind și alegerile europene din iunie 2024.
Diplomați ai UE au declarat că poartă „discuții dificile” cu privire la țintă cu Polonia și România, pe lângă alte state UE care se opun ameliorării obiectivelor.
Sunt și țări care vor accelerarea măsurilor. Jennifer Morgan, reprezentanta specială a Germaniei pentru politici climatice, a declarat că obiectivul nu ar trebui să fie „doar o cifră – ar trebui să fie un motor al modernizării și adaptării companiilor și comunităților noastre”. E o opinie împărtășită de mai mulți miniștri ai mediului din UE, care săptămâna trecută au discutat în Spania despre progresul climatic.
Parlamentarii sunt îngrijorați că reacția adversă la tranziția verde ar putea lua amploare, în condițiile în care industria din UE e presată de competiția americană care beneficiază de costuri energetice reduse și subvenții grație Legii Reducerii Inflației, în vreme ce China domină lanțurile de aprovizionare ale tehnologiilor verzi.
„Dacă am convinge China să-și asume ținte ridicate de reducere a emisiilor, UE ar avea mai mult spațiu”, a declarat un oficial UE.
Comisia a avertizat recent că, în lipsa unei ținte ambițioase, „UE ar risca să-și rateze obiectivul climatic intern pentru 2050 și, posibil, să-și submineze capacitatea de a stimula acțiunea climatică pe plan internațional”.