Un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina este prezentat drept a fi „aproape” de oficialii americani, însă negocierile rămân blocate exact în punctele care contează cu adevărat: teritoriul, garanțiile de securitate și momentul încetării focului.
După o nouă rundă de discuții mediate de SUA în Emiratele Arabe Unite, Moscova și Kievul nu au depășit dezacordurile fundamentale care definesc conflictul de aproape patru ani, relatează Politico, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că echipa sa ar putea participa chiar de duminică (1 februarie) la o nouă întâlnire cu reprezentanții Rusiei și ai Statelor Unite. Potrivit ministrului de Externe Andrii Sîbiha, Zelenski este pregătit să discute direct cu Vladimir Putin, însă „cele mai sensibile chestiuni sunt încă nerezolvate”.
În paralel, emisarul american Steve Witkoff și președintele SUA Donald Trump au sugerat că diferențele s-au redus la un singur obstacol major. Realitatea de la masa negocierilor arată însă un blocaj pe trei fronturi.
Donbasul, miza care blochează negocierile
Nucleul disputei rămâne soarta Donbasului. Deși Rusia nu mai poate spera la cucerirea întregii Ucraine, Kremlinul urmărește obținerea controlului asupra întregii regiuni din est, pe lângă Crimeea deja anexată.
Moscova propune așa-numita „formulă Anchorage”, care ar presupune ca Ucraina să cedeze întregul Donbas, inclusiv teritorii pe care armata rusă nu le controlează. Kremlinul susține că această variantă ar fi fost discutată de Putin și Trump la întâlnirea lor din Alaska, anul trecut.
Pentru Kiev, cedarea de teritoriu este inacceptabilă din punct de vedere legal și politic. Zelenski a avansat doar un scenariu-limită: demilitarizarea regiunii și transformarea ei într-o „zonă economică liberă”, care să rămână oficial parte a Ucrainei. Moscova a respins însă categoric această opțiune.
După ultima vizită a lui Witkoff la Moscova, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a reafirmat poziția Kremlinului: „nu se poate ajunge la o soluție pe termen lung fără rezolvarea chestiunii teritoriale”, subliniind că progresul depinde de obținerea întregului Donbas.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a recunoscut public impasul. „Este încă o punte pe care trebuie să trecem. Este încă un decalaj, dar măcar am reușit să reducem setul de probleme la una centrală – și probabil va fi una foarte dificilă”, a declarat el, în Senatul SUA.
O altă dispută vizează centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub control rusesc. Kievul propune un control comun Ucraina–SUA, în timp ce Moscova vrea să fie parte a oricărei formule de administrare.
Garanțiile de securitate, linia roșie a Moscovei
Un al doilea punct major de divergență îl reprezintă garanțiile de securitate pentru Ucraina. Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt pregătite să trimită trupe, după încheierea unui acord de pace, iar Witkoff a descris planul drept „extrem de solid”. Rolul SUA rămâne însă neclar.
Potrivit Financial Times, administrația Trump ar fi condiționat garanțiile de securitate de renunțarea Ucrainei la Donbas, informație negată de Casa Albă.
Planul american în 20 de puncte prevede aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027. Dar Germania spulberă speranțele Ucrainei de a intra în UE în 2027. Aderarea ar activa clauza de apărare mutuală a UE, însă nu există un calendar ferm.
Rusia respinge categoric prezența trupelor NATO în Ucraina și cere propriile „garanții de securitate”: excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO, limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari și un veto de facto al Moscovei asupra deciziilor de apărare ale Kievului.
Armistițiul: Kievul vrea acum, Moscova „după acord”
Pentru populația Ucrainei, cea mai urgentă miză rămâne armistițiul. Kievul cere încetarea imediată a focului. Moscova refuză și susține că mai întâi trebuie semnat un acord.
„Rusia va continua să urmărească în mod consecvent obiectivele operațiunii militare speciale”, a declarat Ușakov, folosind termenul oficial al Kremlinului pentru război.
Între timp, atacurile continuă. Rețeaua energetică a Ucrainei este lovită zilnic, iar miercuri Zelenski a acuzat Rusia de „terorism”, după ce o dronă a lovit un tren de pasageri, provocând moartea a cinci persoane.
„Negocieri mimate” și limitele compromisului
Ambele părți încearcă să arate Washingtonului că sunt deschise dialogului. „Discutarea unor chestiuni complexe la nivel de experți poate fi considerată un progres”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Analiștii subliniază însă o diferență esențială: Ucraina pare dispusă la compromisuri, în timp ce Rusia doar mimează negocierile, fără a renunța la obiectivul inițial de subordonare a Ucrainei.
Putin „a devenit obsedat de acest război și de nevoia de a frânge Ucraina. Crede că este o chestiune existențială și că orice concesie ar distruge Rusia”, afirmă Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politik, o firmă de consultanță politică specializată în Rusia.
Pe de altă parte, chiar dacă Zelenski ar accepta teoretic cedarea Donbasului, nu este clar că ar putea trece un astfel de acord prin procesul politic intern. Președintele a evocat ideea unui referendum sau a alegerilor, dar doar după un armistițiu.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Sondajele arată că ucrainenii ar accepta un acord corect, însă au tot mai puțină încredere în negocierile conduse de SUA. „Anul trecut existau speranțe că Trump va pune capăt războiului. Acum, nu mai sunt”, spune analistul Volodimir Fesenko.
„Zelenski vrea să rămână în istorie ca președintele care a salvat Ucraina. Nu ca cel care a pierdut războiul”, conchide acesta.
