Un plan secret elaborat de serviciul de securitate al Rusiei, FSB, prezintă în detaliu opţiuni pentru destabilizarea Republicii Moldova – inclusiv prin susţinerea grupurilor proruse, prin folosirea Bisericii Ortodoxe şi prin ameninţarea de a sista furnizarea de gaze naturale, scrie CNN, potrivit RADOR.
Documentul pare să fi fost întocmit pentru a împiedica orientarea Republicii Moldova către Occident, ce include relaţii mai apropiate ale acesteia cu NATO şi o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Textul se referă în mod repetat la importanţa prevenirii aderării Republicii Moldova la NATO.
Citeşte şi: Un fost soldat australian a fost arestat pentru o prespusă crimă de război – Black News
Documentul a fost obţinut şi dezvăluit iniţial de un consorţiu de presă, inclusiv VSquare și Frontstory, RISE Moldova, Expressen din Suedia, Centrul Dossier pentru Jurnalism de Investigație, Yahoo News și Delfi. CNN a văzut documentul integral, ce pare să fi fost redactat în 2021 de Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră din cadrul FSB, sub titlul: “Obiective strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova”.
Documentul prezintă o strategie pe zece ani pentru a aduce Republica Moldova – fostă republică sovietică, situată între Ucraina şi România – în sfera de influenţă a Rusiei. Planul include ca Republica Moldova să devină dependentă de importurile de gaze ruseşti şi alimentarea conflictului social, precum şi tentative de a bloca efortul acestei ţări de a obţine influenţa asupra regiunii separatiste proruse Transnistria, unde sunt staţionaţi aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi.
Documentul de cinci pagini este separat în mai multe rubrici cu obiective pe termen scurt, mediu și lung. Printre obiectivele imediate se numără “sprijinul pentru forţele politice moldovene care promovează relaţii constructive cu Federaţia Rusă” şi “neutralizarea iniţiativelor Republicii Moldova menite să elimine prezenţa militară rusă din Transnistria”. Obiectivele pe termen mediu includ “opoziţia faţă de politica expansionistă a României în Republica Moldova” şi “opoziţia faţă de cooperarea dintre Republica Moldova şi NATO”.
Documentul FSB prezintă obiective pe termen lung, inclusiv “crearea unor grupuri de influenţă proruse stabile în rândul elitelor politice şi economice moldovene” şi “formarea unei atitudini negative faţă de NATO”. Întrebat de acest document joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: “Nu cunoaştem nimic despre existenţa unui astfel de plan. Nu exclud să fie un nou fals. Rusia a fost dintotdeauna şi rămâne deschisă la construirea unor bune relaţii de vecinătate, în beneficiu reciproc, inclusiv cu Moldova”.
Peskov a adăugat: “Regretăm foarte mult faptul că actuala conducere a Republicii Moldova întâmpină prejudecăţi complet nejustificate şi neîntemeiate împotriva Moscovei”. Rusia a acuzat Ucraina de planuri de a invada şi a prelua controlul în Transnistria, cu care se învecinează la sud-vest.
Ministerul rus al Apărării a afirmat, în februarie, că ucrainenii adună armament în mai multe sate de la graniţă. Atât Republica Moldova, cât şi Ucraina, au respins aceste acuzaţii. În februarie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a anulat un decret ce susţinea suveranitatea Republicii Moldova, afirmând că acest demers a fost adoptat pentru a “garanta interesele naţionale ale Rusiei, în legătură cu schimbările profunde care se produc în relaţiile internaţionale.”
În ultimele săptămâni, autorităţile moldovene au arestat mai mulţi presupuşi activişti proruşi, precum şi un presupus agent al companiei militare private Wagner, care au încercat să intre în ţară. De asemenea, la Chişinău au avut loc mai multe proteste organizate de un partid prorus.
Atât Ucraina, cât şi Statele Unite au avertizat în legătură cu eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul moldovean. Vinerea trecută, Casa Albă a afirmat că “actori ruşi, unii dintre ei având legături în prezent cu serviciile de informaţii ruse, încearcă să însceneze şi să folosească protestele din Republica Moldova drept temei pentru a alimenta o insurecţie fictivă împotriva guvernului moldovean.”
Oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale afirmă că strategia rusă nu este, în sine, surprinzătoare, însă ar fi putut fi accelerată în contextul în care guvernul moldovean îşi intensifică eforturile de a coopera mai strâns cu SUA şi cu statele europene. Actuala preşedintă moldoveană, Maia Sandu, l-a înlocuit pe Igor Dodon, care era apropiat Kremlinului, la sfârşitul anului 2020.
Partidul prooccidental PAS a câştigat alegerile parlamentare, în anul următor. De la începutul acestui an, formaţiunea prorusă Şor a organizat săptămânal demonstraţii în capitala Chişinău, atrăgând câteva mii de oameni pentru a protesta în legătură cu preţurile energiei.
Partidul a asigurat transport participanţilor la protest. Formaţiunea este condusă de Ilan Şor – om de afaceri cu legături în Rusia, care este acuzat de furtul a miliarde de dolari din băncile moldovene, în 2014. Ulterior, el a fost inculpat pentru fraudă, însă a respins acuzaţiile. Departamentul american al Trezoreriei l-a sancţionat pe Şor, pe soţia sa şi partidul acestuia în octombrie 2022, afirmând că Şor “a lucrat pentru indivizi ruşi pentru a crea o alianţă politică în scopul controlării parlamentului Republicii Moldova, care, ulterior, ar fi adoptat mai multe acte legislative în interesele Federaţiei Ruse”.
În prezent se presupune că Şor se află în Israel. SUA a promis susţinere bugetară pentru guvernul moldovean, pentru a-l ajuta să facă faţă preţurilor mari la energie. Tarifele la gaze au crescut considerabil ultimul an, din cauza conflictului din Ucraina.
Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a fost joi în vizită la Chişinău, unde a declarat: “Puţine societăţi înţeleg mai bine decât Republica Moldova şi Georgia tacticile subtile ale activităţii maligne ruse”, adăugând că “Regatul Unit nu va asista pasiv la subminarea flagrantă a democraţiei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestora de către Moscova.”
Cleverly a anunţat sprijin financiar suplimentar pentru Republica Moldova, pentru a face faţă preţurilor mari ale energiei. Unul dintre liderii partidului Şor, Marina Tauber, a declarat pentru canalul suedez afiliat CNN, Expressen, că partidul cere ca guvernul să suporte facturile de energie ale populaţiei pe durata lunilor de iarnă. Ea a negat că Rusia a ajutat la organizarea sau la finanţarea protestelor.
Reporterul Expressen, Mattias Carlsson, care a mers la Chişinău, a declarat pentru CNN că cel mai recent protest organizat de Şor vinerea trecută s-a încheiat cu câteva arestări. Printre reprezentanţii mass-media care relatau despre eveniment se numără şi un reporter al canalului de stat rusesc Sputnik, a mai spus Carlsson.
Oficialii ruşi au subliniat frecvent importanţa unui guvern moldovean favorabil Moscovei, precum şi semnificaţia regiunii Transnistria. La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, comandantul de la acea vreme al Regiunii Militare Centrale a Rusiei, general-maiorul Ristam Minnekaev, a declarat că unul dintre obiectivele aşa-numitei “operaţiuni militare speciale” este de a stabili un coridor prin sudul Ucrainei către regiunea Transnistria.