Un sat românesc se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa
Șase avioane RAF Eurofighter Typhoon sunt poziționate pe calea de rulare, cu două motoare turate, în timp ce personalul de la sol se grăbește să adauge ultimele detalii înainte de decolare. În depărtare, un nor de praf se ridică în ceața verii deasupra șantierului de construcție a celei de-a doua piste, lungă de 3,5 km, aliniată lângă prima. Vântul fierbinte dinspre nord bate peste hangarele noi și peste cele vechi.
Baza aeriană Mihai Kogălniceanu (MK) își trage numele de la satul din apropiere, denumit la rândul său după numele unui politician liberal român din secolul al XIX-lea. Acum, acesta este decorul neașteptat pentru ceea ce e pe cale să devină cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare chiar decât baza Ramstein din Germania, scrie BBC, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Doi moldoveni au fost atacaţi de urs în România – Stiripesurse.md
Președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul din Ucraina prin faptul că NATO invadează flancul european al Rusiei. Ca răspuns la invazia sa, mai multe piese au avansat pe tabla de șah a NATO. Baza MK va avea în curând o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia – precum și drone MQ-9 Reaper, și un oraș militar prin care se va roti personalul militar, aerian și naval din 32 de țări NATO. Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza MK se află la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de Rusia.
Un sat românesc se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa
Acesta este al treilea și ultimul tur de serviciu la MK al pilotului RAF Charlie Tagg, locotenent de aviație. “Prezența SUA este mult mai mare aici, cu mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente”, spune el. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat atât zonele pe care le survolează piloții, mai spune el, cât și poziția strategică a misiunii. În 2021, la ultimul său tur, piloții de vânătoare NATO au zburat mult deasupra apelor internaționale din Marea Neagră.
Acum, însă, se limitează la zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale române și bulgare, “pentru a evita neînțelegerile și situațiile de escaladare cu rușii”. “Anterior, eram aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai mult ca o reasigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România, că suntem aici și suntem dispuși să ne apărăm”, subliniază Charlie Tagg. De la sosirea sa nu a existat niciun apel pentru interceptarea unui avion rusesc, spune el, deși au existat astfel de situații în misiunile anterioare de deasupra Mării Baltice.
“Vor trece pur și simplu prin zonă – nu este împotriva niciunui drept internațional, au dreptul să facă asta, dar noi vom ridica un avion lângă acel avion advers. Din punct de vedere al poziției, le arată rușilor… că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, deci trimitem un mesaj clar. Și, în plus, ne oferă informații valoroase, înregistrăm numerele de serie ale avioanelor și armele pe care le transportă aceste avioane – completăm, adică, imaginea globală”, precizează pilotul RAF. Târziu în noapte, la complexul britanic de pe baza MK, el urmărește pe ecranele sale radar desfășurarea războiului în Ucraina vecină.
Un sat românesc se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa
“Am putut vedea dronele Shahed intrând în Odesa. De la sursele de căldură de la sol, unde armele au impact, până la fluxurile radar care urmăresc aeronavele, atât cele prietene, cât și cele mai puțin prietene. Este destul de suprarealist”, spune Charlie Tagg. Deși avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii, au existat două incidente cunoscute deasupra Mării Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la sol și a ratat la limită doborârea unui avion britanic de culegere de informații, care avea un echipaj de până la 30 de persoane. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, pilotată din România, a fost doborâtă deliberat de un avion rusesc SU-27 “Flanker”, deasupra apelor internaționale.
Viața de zi cu zi la baza MK, însă, este în mare parte calmă. În fața clădirii de birouri a comandantului bazei, Nicolae Crețu, pescărușii și ciorile culeg zgomotos un rând de cireși. În biroul său semipermanent, Scott Delay, de la American Army Support – Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de membri ai personalului american pe care baza îi susține în prezent. “Încercăm să le oferim un sentiment de acasă cât timp sunt aici. Deci nu este cu nimic diferit de orice altă comunitate. Are doar un gard în jurul său”, spune el. Un lucru cu care soldații americani se obișnuiesc mai greu, mai spune Scott Delay, este că termenele de livrare pentru articolele comandate pe internet pot fi de săptămâni în România, în loc de ore.
Înainte de a părăsi baza, pilotul britanic Charlie Tagg îmi arată avionul său. De aproape, Typhoon pare puternic, dar un pic îmbătrânit. Armele, însă, explică el, sunt modernizate în permanență, avionul poate acum lansa trei tipuri diferite de bombe. “Și primim radare noi, care ne vor permite să detectăm și să atacăm amenințările și mai departe”.
