Unde a ajuns reforma spitalelor la un an și jumătate după ce a fost inițiată

Ca rezultat al reformei, toate cele 31 de spitale raionale urmau să treacă din gestiunea autorităților publice locale la Ministerul Sănătății. În fiecare caz în parte, urma să fie semnat un contract de comodat tripartit (între trei părți): spitalul raional; Ministerul Sănătății – care devine fondator al instituției medicale; consiliul raional – care rămâne proprietar al clădirilor și terenurilor acestor spitale, potrivit moldova.europalibera.org.

Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat

„Până astăzi nu am ajuns la un numitor comun cu toate autoritățile publice locale. Avem o corespondență foarte lungă, fiecare înțelege în felul său. Unele vor să ne transmită nouă totul, iar altele nici nu vor să semneze acest contract de comodat”, a explicat ministra Sănătății, Ala Nemerenco, la o ședință recentă a Curții de Conturi.

Potrivit ministrei, procesul de transfer s-a lungit, inclusiv, din cauza alegerilor locale generale, care au avut loc în 2023.

Potrivit Codului Civil, prin contract de comodat o parte (comodant) se obligă să dea cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Contractul de comodat poate prevedea compensarea de către comodatar a uzurii bunului.

La Curtea de Conturi, au fost discutate rapoartele financiare ale ministerului de până la data de 31 decembrie 2023. Auditorii au constatat că, anul trecut, Ministerul Sănătății a alocat celor 31 de spitale 40,6 milioane de lei „pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale”, însă acești bani nu au fost trecuți în evidența lor contabilă.

Ala Nemerenco spune că instituțiile cu care au fost semnate contracte de comodat ar fi trebuit să reflecte aceste investiții. Un funcționar din direcția finanțe a Ministerului Sănătății a precizat că, de regulă, spitalele fac rapoartele financiare până la 31 mai, astfel că acestea vor fi putea fi examinate deja la anul.

Ministra Sănătății a avut „un șoc”

La aceeași ședință, șeful direcției administrarea bunurilor imobile și relații funciare de la Agenția Proprietății Publice (APP), Victor Cociug, a spus că acele contracte de comodat tripartite, despre care a vorbit ministra Sănătății, contravin legislației.

„Referitor la contractele de comodat trebuie să fim foarte atenți, pentru că ele se fac doar către instituțiile care au implicații directe la bugetul de stat. Dacă vorbim de autoritățile publice locale, acolo poate să fie examinată doar transmiterea în gestiune a acestor bunuri”, a ținut să clarifice Cociug.

„Am trăit, o secundă în urmă, un șoc”, a mărturisit ministra Sănătății, Ala Nemerenco, după declarația reprezentantului APP.

„Când am inițiat procedura de elaborare a acestor contracte de comodat, am avut un grup de lucru foarte larg, format doar din juriști – de la Parlament, Cancelaria de Stat, Ministerul Justiției – ca să ne consulte cum facem. După ce am elaborat acest model, aflăm acum, peste un an și ceva, că nu avem dreptul să semnăm aceste contracte. Mi se pare o interpretare greșită”, a spus Nemerenco.

Președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, le-a sugerat reprezentanților Ministerului Sănătății și APP să se mai întâlnească o dată și să discute aceste nelămuriri.

Reforma spitalelor a fost anunțată de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, și deputatul PAS Dan Perciun (acum ministru al Educației), la sfârșitul anului 2022 și, în scurt timp, la începutul anului 2023, Parlamentul a făcut modificări în legislație.

Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale

La consultările publice care au avut loc între prima și a doua lectură, mai mulți președinți de raioane au acuzat că s-ar încălca dreptul la proprietate prevăzut în Constituție, toate bunurile spitalelor ar trece din posesia consiliilor raionale în cea a statului. După dezbateri aprinse, s-a convenit că a administrațiile publice locale vor păstra în proprietate clădirile și terenurile, iar Ministerul Sănătății va fi gestionarul instituțiilor medicale.

Guvernarea și-a motivat atunci intenția de a prelua spitalele raionale prin faptul că autoritățile locale nu-și permit să investească în dezvoltarea instituțiilor medicale și în majoritatea dintre acestea condițiile sunt proaste. În schimb, autoritățile centrale au promis că le vor dota cu tehnică medicală performantă, lucru pe care l-au făcut constant de atunci, în majoritatea cazurilor fiind vorba, însă, de donații sau echipamente cumpărate din granturi, și nu din bugetul de stat.