Cele 193 de ţări membre ale UNESCO se pregătesc să dea undă verde pentru reprimirea Statelor Unite în această organizaţie la aproape cinci ani după retragerea ordonată de fostul preşedinte Donald Trump, care a acuzat agenţia pentru cultură din cadrul ONU de atitudine părtinitoare antiisraeliană şi de management defectuos, informează Reuters, potrivit agerpres.
UNESCO, o organizaţie cu sediul la Paris şi creată imediat după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial cu scopul de a proteja patrimoniul cultural comun al omenirii, a ajuns în centrul unei dispute după ce Statele Unite – care asigura o cincime din finanţarea sa – a decis să se retragă din organizaţie.
Citeşte şi: Wagner, ‘trădare’ – ce trebuie reținut din discursul lui Vladimir Putin – Black News
Departamentul de Stat de la Washington a anunţat într-o scrisoare din 8 iunie că Statele Unite doresc să revină în organizaţie în luna iulie în calitate de membru cu drepturi depline şi că intenţionează să achite o contribuţie de 619 milioane de dolari în plăţi eşalonate pe mai mulţi ani. Statele membre vor lua o decizie în această speţă în cadrul unei sesiuni extraordinare care se va desfăşura joi şi vineri.
“După retragerea noastră din UNESCO pe 31 decembrie 2018, am remarcat eforturile întreprinse de UNESCO pentru a implementa reforme cheie manageriale şi administrative, precum şi atenţia sa pentru a descreşte dezbaterile politizate, mai ales asupra chestiunilor din Orientul Mijlociu”, se afirmă în scrisoarea reprezentanţilor Statelor Unite, consultată de jurnalişti de la Reuters.
Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, a încercat să atenueze anumite tensiuni politice şi fenomenul de polarizare, precum şi să asigure un management mai bun al finanţelor organizaţiei, în timp ce încerca să găsească metode pentru a acoperi găurile financiare lăsate în urma retragerii Statelor Unite.
“Această decizie intervine după multă muncă depusă pentru a convinge, a educa şi a explica realităţile actuale ale UNESCO”, a precizat Audrey Azoulay în faţa reporterilor, adăugând că a făcut ea însăşi lobby în faţa politicienilor americani timp de mai multe luni.
UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – este cunoscută pentru desemnarea şi protejarea siturilor arheologice şi de patrimoniu din lumea întreagă, de la Insulele Galapagos şi până la monumentele din Timbuktu.
Cele mai multe dintre activităţile sale nu sunt controversate – însă chestiuni precum rezoluţii despre felul în care situri religioase ar trebui să fie administrate în Ierusalim au declanşat dispute puternice. Audrey Azoulay a spus că aceste chestiuni reprezintă de acum un lucru care ţine de trecut, după găsirea unui consens între israelieni şi palestinieni.
Israelul s-a retras şi el din UNESCO după retragerea Statelor Unite. În acest stadiu, nu există negocieri privind revenirea Israelului în organizaţie, a declarat Audrey Azoulay.
Legislaţia americană interzice administraţiei de la Washington să finanţeze agenţii ale ONU care au primit Palestina ca membru cu drepturi depline. Revenirea Statelor Unite în UNESCO a devenit posibilă după ce Congresul american a aprobat o derogare la începutul acestui an. Derogarea va rămâne în vigoare până la sfârşitul anului 2025.
Conform planului său privind revenirea în organizaţie, Statele Unite vor plăti suma de 150 de milioane de dolari pentru 2024, care va include contribuţia sa anuală şi arierate. Statele Unite vor aloca, de asemenea, o finanţare suplimentară şi voluntară de 10 milioane de dolari, care va fi utilizată, parţial, pentru programe educative despre Holocaust, siguranţa jurnaliştilor şi conservarea patrimoniului cultural al Ucrainei.
Citeşte şi: Prigojin și minciunile lui Putin – Black News
O parte a motivului pentru care Congresul american a aprobat acea derogare a avut legătură cu dorinţa Statelor Unite de a reduce influenţa tot mai mare a Chinei în rândul UNESCO, în cadrul căreia ţara asiatică este unul dintre cei mai importanţi finanţatori.
Audrey Azoulay a dezvăluit că reprezentanţii Chinei au reacţionat faţă de posibila revenire a Statelor Unite în cadrul UNESCO spunând că această decizie ar trebui să fie constructivă şi nu una care să se opună unui anumit stat.
