UNICEF a lansat o cerere de oferte pentru a obţine vaccinuri împotriva mpox

„În funcţie de cerere, de capacitatea de producţie a fabricanţilor şi de finanţări, acorduri care vizează un maximum de 12 milioane de doze în 2025 pot fi implementate”, a transmis UNICEF într-un comunicat, difuzat în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Alianţa pentru vaccinuri GAVI şi CDC Africa (Centrul african pentru prevenirea şi controlul bolilor).

Această „cerere de oferte de urgenţă a fost concepută pentru a garanta un acces imediat la vaccinurile disponibile împotriva mpox, precum şi pentru a creşte producţia”, precizează acelaşi comunicat.

Citește și: Top 10 țări pentru nomazii digitali în 2024. România, pe locul 5

În cadrul cererii de oferte, UNICEF doreşte să pună în practică acorduri de aprovizionare care i-ar permite să achiziţioneze şi să distribuie vaccinuri „fără întârziere, odată ce ţările şi partenerii vor asigura finanţarea, vor confirma nevoile şi nivelul lor de pregătire şi atunci când exigenţele regulamentare privind acceptarea vaccinurilor vor fi implementate”.

Recrudescenţa mpox în Africa, o epidemie care afectează Republica Democrată Congo (RDC) şi alte ţări de pe acest continent (mai ales Burundi, Kenya, Rwanda şi Uganda), şi apariţia unei noi variante virale (Ib) au determinat OMS să declanşeze pe 14 august cel mai înalt nivel al său de alertă sanitară globală.

Peste 18.000 de cazuri suspecte de mpox, inclusiv 629 de decese, au fost semnalate în acest an în RDC, „care este epicentrul crizei”, conform comunicatului menţionat, care precizează că „patru decese din cinci au implicat copii”.

Există două mari familii, denumite „clade”, ale acestui virus. Clada I este prezentă mai ales în Africa Centrală, în bazinul fluviului Congo. Clada II circulă mai mult în Africa de Vest.

Două subgrupe de mpox se află în circulaţie în RDC: clada Ia, în vestul ţării, şi clada Ib, în est.

OMS recomandă utilizarea vaccinurilor MVA-BN, produs de laboratorul farmaceutic danez Bavarian Nordic, LC16, produs de compania japoneză KM Biologics, sau a vaccinului ACAM2000, produs în Statele Unite, în contextul în care primele două seruri nu sunt disponibile la nivel global.

MVA-BN şi LC16 nu au obţinut încă „precalificarea” completă din partea OMS, un proces lung şi complex, organizaţia lansând o procedură de examinare în regim de urgenţă.

„OMS examinează în prezent informaţiile trimise de producători pe 23 august şi ar trebui să îşi încheie examinarea în vederea înscrierii acestor seruri pe lista utilizărilor de urgenţă până la jumătatea lunii septembrie”, precizează acelaşi comunicat.