Unii angajaţi la stat câștigă de 26 de ori mai mult decât alții

Autoritățile au lansat consultările publice pentru reforma sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care ar urma să aducă majorări salariale de 10-30% pentru aproximativ 170.000 de angajați. Proiectul vizează reducerea discrepanțelor salariale, consolidarea salariului de bază și introducerea unui sistem mai clar de evaluare a performanței.

Potrivit Ministerului Finanțelor, reforma urmărește crearea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate și performanță, transmite mold-street.com.

Citeşte şi: Rusia este acuzată că ignoră hotărârea CtEDO privind școlile cu predare în limba română din Transnistria – Stiripesurse.md

Autoritățile susțin că modificările vor aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv pentru angajații din educație, asistență socială, sănătate, ordine publică și alte sectoare esențiale. Reforma prevede creșteri ale veniturilor, consolidarea părții fixe a salariului și o recunoaștere mai clară a performanței individuale în remunerare.

Printre principalele prevederi se numără consolidarea salariului de bază, care ar urma să reprezinte circa 70% din venitul lunar, precum și definirea clară a criteriilor de stabilire a sporurilor.

Proiectul mai prevede reconfigurarea valorilor de referință utilizate pentru calculul salariilor în sectorul bugetar. Valorile vizate sunt de 4.200, 4.700, 5.100, 5.300, 6.200 și 6.900 de lei. Numărul acestora urmează să fie redus de la zece la șase până în 2027 și la maximum patru până în 2032, măsură care ar urma să clarifice componentele salariului lunar și să consolideze rolul salariului de bază.

Noul cadru introduce și mecanisme de flexibilitate, inclusiv ajustarea temporară a salariilor în funcție de competitivitatea posturilor, exclusiv pentru funcțiile greu de ocupat. Această măsură ar urma să fie aplicată din anul 2028. Totodată, proiectul prevede o grilă separată pentru funcțiile IT, pentru atragerea și menținerea specialiștilor.

Implementarea proiectului ar urma să aibă un impact organizațional important asupra instituțiilor, prin creșterea competitivității și consolidarea echității și transparenței sistemului de remunerare. De asemenea, este prevăzută consolidarea guvernanței printr-un mecanism interinstituțional de coordonare și monitorizare a politicii salariale.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că modificările vor aduce majorări salariale așteptate pentru cei aproximativ 170.000 de angajați din sistemul bugetar, creșterile urmând să fie cuprinse între 10% și 30%.

Reforma vizează simplificarea unui sistem care, potrivit ministrului, a devenit tot mai complex, mai greu de înțeles și, în multe cazuri, mai puțin echitabil.

Potrivit lui Andrian Gavriliță, discrepanțele au dus la situații în care funcții similare erau remunerate diferit, în timp ce posturi esențiale pentru calitatea serviciilor publice au rămas subevaluate. Această situație a slăbit legătura dintre valoarea postului și salariu și a alimentat percepția de inechitate.

În document se arată că salariile de bază variază de la circa 2.500 de lei, până la acordarea plății compensatorii pentru salariul minim, în cazul personalului tehnic și auxiliar, până la circa 65.000 de lei pentru funcțiile de conducere din domeniul justiției. Raportul efectiv ajunge astfel până la 1:26, mult peste pragul stabilit prin lege, de 1:15.

Totodată, multe posturi de nivel inferior se situează sub salariul minim legal de 6.300 de lei, fiind necesară plata compensatorie pentru conformarea la legislația muncii. Pentru anul 2026, ponderea estimată a angajaților care beneficiază de o astfel de plată este de circa 19,7%, adică 44.651 de persoane.

Autoritățile susțin că printre principalii beneficiari ai majorărilor se vor număra circa 60.000 de angajați din educație, 50.000 de muncitori și personal tehnic, 20.000 de angajați din primării și administrația publică locală, precum și 17.000 de angajați care asigură ordinea publică.

Unul dintre pilonii reformei este introducerea unui sistem clar de evaluare a performanței. Sporul de performanță, care în prezent este acordat aproape tuturor angajaților, va fi limitat la mai puțin de jumătate dintre aceștia, iar cel mult 15% vor putea beneficia de sporuri maxime. Măsura urmărește să stimuleze performanța reală și să elimine practica acordării bonusurilor în mod nediferențiat.

„Nu este vorba de o plată dată tuturor, ci de o recompensă pentru performanță reală”, a subliniat ministrul Gavriliță.

Potrivit proiectului, sporul pentru performanță se va acorda ca procent din salariul de bază stabilit pentru funcția ocupată. Angajații care vor obține calificativul „excelent” vor putea primi un spor de 15% din salariul de bază, iar cei cu calificativul „foarte bine” vor putea primi un spor de 6%.

Reforma urmează să fie implementată etapizat până în 2032, cu o evaluare intermediară în 2029. Aceasta este corelată cu obiectivul de sustenabilitate bugetară, inclusiv încadrarea masei salariale în limita de până la 9% din PIB.

Proiectul de lege va intra în consultări publice, iar obiectivul Guvernului este ca noua lege a salarizării să intre în vigoare la 1 septembrie 2026. Primele salarii ajustate ar urma să fie plătite în aceeași perioadă.

Finanțarea majorărilor, estimată la aproximativ un miliard de lei pentru anul curent, ar urma să fie asigurată prin rectificarea bugetară și din încasări suplimentare, fără contractarea de împrumuturi.

This post was last modified on 20/06/2026 11:28 11:28

Tags: Andrian Gavrilițăbugetarisalarii
Social