Uniunea Europeană a depășit, miercuri 20 decembrie, un blocaj politic ce părea etern, ajungând la un acord asupra unui set de noi reguli care vor schimba definitiv modul în care se tratează cererile de azil și care vor permite repartizarea migranților în țările membre în UE, facilitând mult și expulzarea solicitanților de azil respinși.
Reforma discutată în cursul nopții la Bruxelles păstrează în vigoare regula actuală potrivit căreia prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de dosarul acestuia, cu unele ajustări, transmite radiomoldova.md.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat acordul ca fiind unul istoric. Negociatorii din Parlament, Consiliu și Comisie au lucrat toată noaptea pentru a conveni asupra revizuirii procedurilor de azil ale UE.
Ce este nou e că pentru a ajuta țările mediteraneene, unde sosesc mulți exilați, se va pune la punct un sistem de solidaritate obligatoriu în cazul unei mari presiuni migratorii, cum a fost valul din 2015-1016.
Conform acordului, care este preliminar și încă trebuie ratificat oficial de către Parlamentul European și Consiliu, țările din prima linie din Europa de Sud vor institui o procedură de azil mai strictă la granițele lor din afara UE și vor fi mai împuternicite să îndepărteze solicitanții de azil respinși. Țărilor din interiorul UE li se va oferi posibilitatea de a alege dacă să accepte un anumit număr de migranți sau să plătească într-un fond comun al UE.
Citeşte şi: Statul american în care Donald Trump este interzis la alegerile prezidențiale – Stiripesurse.md
Reforma prevede, de asemenea, o procedură de „screening”, de verificare a dosarului migranților la sosire, precum și o „procedură de conducere la frontieră” pentru cei care statistic au cele mai puține șanse de a obține azil. Aceia vor fi menținuți în centre speciale, pentru a putea fi returnați mai rapid în țara de origine sau de tranzit. Această procedură se va aplica resortisanților țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat, în medie în UE, este mai mică de 20%.
Parlamentul European a cerut garanții privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale în aceste proceduri de expulzare, mai ales privind condițiile de primire a familiilor cu copii mici și de acces la consiliere juridică gratuită pentru migranți. Un alt text aprobat este un regulament privind situațiile de criză și forță majoră, menit să organizeze un răspuns colectiv în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat UE, cum a fost cel din timpul crizei refugiaților din 2015-2016.
Acest mecanism prevede din nou solidaritatea obligatorie între statele membre și instituirea unui regim excepțional care este mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile actuale, cu o posibilă prelungire a duratei detenției la frontierele externe ale UE.
În prezent, UE se confruntă cu o creștere a sosirilor ilegale, precum și a cererilor de azil. În primele unsprezece luni ale anului 2023, agenția Frontex a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, o creștere de 17% față de anul trecut. Cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârșitul anului 2023, potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA). Acordul vine cu doar șase luni înainte de alegerile UE, sondajele arătând o creștere a sprijinului pentru partidele dreptei extreme în țări precum Germania, Franța și Olanda.
Organizațiile pentru drepturile omului au criticat deja noul acord. Amnesty International a anunțat în această dimineață că UE: Acordul privind noul pact UE privind migrația va duce la „o creștere a suferinței”. Gruparea stângii din Parlamentul European (The Left) a scris în această dimineață că: „Acordul privind noul pact privind migrația marchează moartea dreptului individual la azil în UE”.