EPP Group
După diferendul nerezolvat dintre Croaţia şi Slovenia, două dintre ţările sale membre, Uniunea Europeană a avertizat că nu va importa dispute teritoriale: ţările candidate la aderare din Balcani trebuie să şi le rezolve, relatează France Presse.
Un acord din 2009 între Tirana şi Atena cu privire la frontiera lor în Marea Ionică a fost anulat peste un an de cea mai înaltă instanţă albaneză care a invocat o “încălcare a drepturilor şi intereselor albaneze”. Cele două ţări speră să încheie un acord în aprilie. Miza o constituie rezervele de petrol şi gaze din acest sector, conform agerpres.
Bosnia-Herţegovina are o frontieră de 1.000 de km cu Uniunea Europeană prin Croaţia. Niciuna din cele două ţări nu a ratificat acordul frontalier încheiat în 1999. În discuţie, trasarea frontierei în jurul micului port Neum, singura ieşire maritimă pentru Bosnia.
Citește și : Putin se ia la trântă cu poluarea. Vrea să-i scape pe ruşi de ‘ninsoarea neagră’, apa infestată şi smog
Sarajevo şi Belgradul trebuie să se pună de acord asupra enclavei bosniacilor din apropiere de Rudo (sud), o suprafaţă locuită de 4 km2, care intră în teritoriul sârb. O altă problemă, o cerere sârbă de extindere a teritoriului său în zona a două centrale hidroelectrice pe Drina. În fine, Belgradul revendică un teren de aproximativ 12 km de cale ferată care leagă Serbia de Muntenegru şi care face o incursiune în teritoriul bosniac.
Kosovo şi Muntenegru au semnat în 2015 un acord care delimitează frontiera dintre ele într-o zonă montană. Ratificat de muntenegreni, textul nu a fost încă aprobat de legislativul din Kosovo, din cauza opoziţiei unor deputaţi ce a degenerat uneori în violenţe, aceştia recurgând la jeturi de gaze lacrimogene în parlament.
Muntenegru şi Croaţia îşi dispută o peninsulă nelocuită, Prevlaka, o fâşie de pământ de mai puţin de doi kilometri.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii Kosovo, locuită de o majoritate de etnici albanezi. O parte din minoritatea sârbă trăieşte în nordul Kosovo, regiune de la graniţa cu Serbia.
Serbia şi Croaţia încearcă din 2003 să ajungă la un acord cu privire la o parte a frontierei lor la Dunăre, în apropiere de satul sârb Backa Palanka. Din punctul de vedere al Serbiei, aceasta ar trebui să treacă prin mijlocul râului. Croaţia se bazează pe un cadastru datând din perioada fostei Iugoslavii. Câteva mii de hectare sunt în dispută. Liderii ambelor ţări şi-au acordat doi ani pentru a rezolva problema, în caz contrar urmând să recurgă la un arbitraj internaţional.
Şase ţări din Balcani – Macedonia, Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia şi Kosovo – aspiră să adere la Uniunea Europeană.