Spaţiul s-a militarizat şi sateliţii europeni au devenit ţinte vulnerabile din cauza absenţei protecţiei, au avertizat marţi la Bruxelles participanţii la cea de-a 12-a Conferinţă spaţială europeană comună, consternaţi de consecinţe tăierilor avute în vedere în proiectul de buget al UE, relatează AFP, scrie agerpres.
“Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Pământ se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu”, a subliniat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară Spaţiul şi Apărarea în tematica conferinţei.
Citește și : Administrația Trump vrea să stopeze fenomenul ‘turismului maternal’
“Acţiuni gri au fost deja comise acolo”, a confirmat generalul francez Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, precizând că încă nu este vorba de acţiuni ostile.
“Dar toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge”, a menţionat el.
India a procedat la tiruri cu rachete capabile să lovească un satelit, iar Rusia a fost surprinsă în flagrant delict de spionaj. Şi ce să credem despre SUA, care “cu preşedintele Donald Trump, nu mai acordă aceeaşi valoare conceptului de alianţă”, a insistat fostul ministru al apărării francez, Nathalie Loiseau, preşedinta subcomisiei de apărare a Parlamentului European.
Timpul cuceririi spaţiale şi al succeselor sale nu s-a terminat. Dar spaţiul a devenit periculos. Şi ambiţiile militare nu sunt singurele ameninţări, notează agenţia franceză de presă.
Din ce în ce mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi spaţiul se aglomerează, a avertizat Josep Borrell. Din cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali. Deşeurile spaţiale multiplică riscurile de coliziuni.
Preţioşii sateliţi europeni ai sistemelor Galileo, EGNOS şi Copernicus sunt “vulnerabili şi trebuie protejaţi”. Cu atât mai mult cu cât ei sunt utilizaţi atât în plan civil, cât şi militar.
Franţa este pregătită să facă faţă ameninţărilor în spaţiu şi ea “caută parteneri capabili, cu ambiţii”, a spus generalul Friedling. Italia vrea să fie parte. Ea se va dota la rândul său cu un comandament pentru spaţiu, a anunţat marţi subsecretarul de stat al apărării, Angelo Tofalo, în cursul intervenţiei sale.
Citește și : Pelosi acuză Senatul SUA că încearcă ascunderea adevărului în procesul contra lui Trump
Dar militarizarea spaţiului nu are doar susţinători în UE: “Belgia i se opune”, a avertizat ministrul de externe şi al apărării belgian, Philippe Goffin.
Uniunea Europeană are mari proiecte pentru industriile sale spaţială şi de apărare. Dar tăierile de ordinul a 200 miliarde de euro realizate de Finlanda, la cererea marilor contribuabili, în proiectul de buget prezentat de Comisie pentru perioada 2021-2027 au generat îngrijorări. Fondul European de Apărare şi-a văzut astfel speranţele de dotare scăzând de la 13 la 7 miliarde de euro, iar programele spaţiale au pierdut 20% din finanţarea la care se aşteptau.
Industriaşii veniţi să participe la conferinţa dedicată spaţiului au refuzat să le considere ca definitive. “Nu ştiu ce s-a petrecut în capetele conducătorilor finlandezi”, şi-a exprimat regretul finlandezul Timo Pesonen, şeful DEFIS, noua Direcţie Generală pentru Apărare, creată în cadrul Comisiei Europene şi plasată sub autoritatea comisarului Thierry Breton.
“Aceste tăieri vor compromite programele Galileo şi Copernicus şi vor face imposibilă orice nouă iniţiativă”, s-a revoltat eurodeputatul conservator român Cristian-Silviu Buşoi, preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie din Parlamentul European.
“Fără bani nu se poate face nimic”, a confirmat Margreth Vestager, vicepreşedinta executivului bruxellez responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică, de politicile industriale şi de reglementarea modului cum sunt colectate şi folosite datele personale.
“Sper că viitorul buget plurianual va fi în măsură să finanţeze investiţii”, a avertizat ea.
Preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a fost mandatat pentru a se ajunge la un acord. Misiunea sa se anunţă foarte dificilă. El urmează să găsească cum să se acopere o gaură de 237 miliarde de euro între propunerea de buget elaborată de Finlanda şi exigenţele Parlamentului European.
“Nu ne vom lăsa”, au asigurat Nathalie Loiseau şi Cristian-Silviu Buşoi, notează AFP.
