Din 17 martie, președintele rus a devenit obiectul unui mandat internațional de arestare din partea Curții Penale Internaționale. O judecată este încă departe, scrie Le POINT, potrivit RADOR.
După emiterea, vineri, 17 martie, de către Curtea Penală Internațională (CPI) a unui mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război în Ucraina, ar putea într-adevăr președintele rus să ajungă în banca acuzaților la Haga? Iată câteva variante de răspuns.
Citește și : Putin elogiază relaţiile ruso-chineze şi dorinţa Beijingului de a juca un rol constructiv în criza ucraineană
Statele membre ale CPI sunt obligate să execute mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, dacă le vizitează teritoriul. “Este adevărat”, a declarat pentru AFP procurorul CPI Karim Khan, întrebat dacă Vladimir Putin ar fi arestat dacă va călători în una dintre cele 123 de țări părți ale Statutului de la Roma, textul fondator al curții. Chiar dacă acesta din urmă nu are propria forță de poliție.
Potrivit președintelui CPI, Piotr Hofmanski, executarea mandatelor “depinde de cooperarea internațională”. Matthew Waxman, profesor la Columbia Law School, a spus că a fost un “pas foarte important din partea CPI, dar șansele ca Putin să fie arestat vreodată sunt mici”. Fostul lider sudanez Omar al-Bashir a călătorit în mai multe state africane, în ciuda unui mandat de arestare al CPI.
În primul rând, nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI. Instanța are dreptul să-l judece pe Vladimir Putin doar pentru că Kievul i-a acceptat competența în situația actuală. Dar Rusia a respins mandatele de arestare și a spus că nu va coopera. “Rusia, ca și un număr de state, nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe. Prin urmare, din punct de vedere al legii, deciziile acestei instanțe sunt nule de drept”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov.
Moscova a semnat Statutul de la Roma, dar nu l-a ratificat. Apoi și-a retras semnătura la ordinul lui Vladimir Putin în 2016, după deschiderea unei anchete a CPI asupra războiului din 2008 din Georgia. Este puțin probabil ca Vladimir Putin să ajungă în banca acuzaților “cu excepția cazului în care există o schimbare de regim în Rusia”, a declarat Cecily Rose, profesor asistent de drept internațional public la Universitatea din Leiden.
Citește și : Netanyahu face un pas înapoi şi atenuează planul de reformă a justiţiei
Mai mulți lideri politici și militari au fost judecați pentru crime de război, amintește Karim Khan. “Există atât de multe exemple de oameni care au crezut că sunt deasupra legii” și care “au ajuns în instanță”, observă el. “Amintiți-vă de Milosevic sau Charles Taylor sau Karadzic sau Mladic”, subliniază el. În 2012, CPI l-a condamnat pe Charles Taylor, fostul conducător al războiului liberian devenit președinte, pentru crime de război și crime împotriva umanității. Fostul președinte sârb Slobodan Milosevic a murit în celula sa de la Haga în 2006, în timp ce era judecat pentru genocid de tribunalul pentru fosta Iugoslavie. Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic a fost în cele din urmă capturat în 2008 și condamnat pentru genocid de către aceeași instanță, iar liderul său militar Ratko Mladic a fost arestat în 2011 și condamnat la închisoare pe viață.
