Vaccinul împotriva rujeolei ar putea fi mai puțin eficient la copiii născuți prin cezariană
Vaccinul împotriva rujeolei, o boală gravă care a afectat milioane de vieți înainte de introducerea sa, nu are același efect la toți copiii. Prima doză de vaccin ar putea fi de 2,6 ori mai puțin eficientă la copiii născuți prin cezariană, relevă un studiu.
Potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, și de la Universitatea Fudan, China, prima doză de vaccin împotriva rujeolei ar putea fi de 2,6 ori mai ineficientă la copiii născuți prin cezariană decât la cei născuți prin naștere naturală. Oamenii de știință au arătat că la primii o singură doză de vaccin nu reușește să provoace un răspuns imunitar suficient pentru a-i imuniza împotriva infecției, arătând în același timp că administrarea unei a doua doze induce o „imunitate puternică” împotriva bolii, potrivit stiripesurse.ro.
Studiul, citat de La Repubblica, a fost publicat în revista Nature Microbiology.
Înainte de introducerea vaccinului împotriva rujeolei, în anii 1960, și de programele ample de vaccinare, epidemiile de rujeolă se produceau aproximativ o dată la doi-trei ani și provocau aproximativ două milioane și jumătate de decese în fiecare an. Vaccinarea a ajutat la reducerea semnificativă a incidenței bolii, dar aceasta rămâne în continuare o cauză majoră de morbiditate și mortalitate: se estimează că în 2022 au murit de rujeolă 140.000 de persoane, majoritatea în țările subdezvoltate și mai ales copii sub cinci ani.
Cele șase regiuni ale Organizației Mondiale a Sănătății au stabilit obiective de eliminare a rujeolei – ceea ce presupune atingerea unor niveluri foarte ridicate de imunitate în rândul populației (cel puțin 95% acoperire vaccinală).
Dezvoltarea sistemului imunitar al unui copil este legată (și) de microbiom, adică de setul de microorganisme din intestinul copilului. Iar în ultimii ani, mai multe studii au încercat să înțeleagă dacă nașterea naturală favorizează transferul acestor microorganisme de la mamă la nou-născut, care ar putea beneficia cumva de acest proces de „moștenire” a sistemului imunitar.
„Am constatat că modul în care ne naștem, prin cezariană sau prin naștere naturală”, a explicat Henrik Salje, unul dintre autori și profesor la Departamentul de genetică al Universității din Cambridge, „are consecințe pe termen lung asupra imunității noastre la boli, pe măsură ce creștem. La copiii născuți prin cezariană, vaccinul împotriva rujeolei este mult mai probabil să eșueze, așa că am dori să ne asigurăm că aceștia primesc o a doua doză pentru a fi protejați în mod adecvat și, de asemenea, pentru a proteja restul populației prin menținerea unei cote de imunizare ridicate”.
Pentru a studia acest fenomen, cercetătorii au adunat date din alte studii privind un total de peste 1.500 de copii născuți în regiunea Hunan din China și, în special, probe de sânge la intervale periodice de la nașterea copiilor până la vârsta de 12 ani. În acest fel, ei au putut examina evoluția nivelului de anticorpi împotriva rujeolei în primii ani de viață și după vaccinare și au constatat că 12% dintre copiii născuți prin cezariană nu aveau un răspuns imunitar la prima vaccinare: dublu față de cei născuți prin naștere naturală.
Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții
Autorii recomandă administrarea celei de-a doua doze în special pentru copiii născuți prin cezariană.
Conform ultimelor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, 21% dintre copii se nasc prin cezariană.
