În intervalul 2008-2018, rezervele internaţionale ale Banco Central de Venezuela au înregistrat o scădere de aproximativ 80%, cele mai abrupte scăderi fiind înregistrate în întervalele 2011-2013 şi 2014-2016, arată datele centralizate de Geopoliticalfutures, potrivit mediafax.
Astfel, de la peste 43 de miliarde de dolari, cât totalizau în 2008, rezervele internaţionale ale Venezuelei au scăzut gradual, până când în 2018 au atins nivelul de doar 8,6 miliarde de dolari.
Citește și : Austria cere o discuţie în UE cu privire la majorarea dobânzilor
Geopoliticalfutures a mai raportat şi o dublare a preţurilor pentru bunuri şi servicii la aproape fiecare 26 de zile. Această evoluţie a dus la accelerarea devalorizării bolivarului, rata hiperinflaţiei pentru luna august fiind estimată, cu ajutorul Indexului Cafe Con Leche al Bloomberg, la 99.952%. Datorită faptului că guvernul venezuelean a oprit publicarea datelor economice de mai mult de un an – inclusiv a celor legate de inflaţie -, rata inflaţiei în Venezuela este estimată în funcţie de evoluţia preţurilor.
Între timp, guvernul venezuelean a aplicat măsuri care au potenţialul de a creşte inflaţia şi mai mult, precum majorarea taxei pe valoarea adaugată (TVA), a salariului minim pe economie cu 3.500% şi a preţurilor la carburanţi.
Simultan, a fost aplicată măsura devalorizării şi denominării monedei naţionale şi utilizarea criptomonedei Petro ca etalon pentru ea. Venezuela a devenit astfel prima ţară din lume care foloseşte un astfel de etalon pentru moneda naţională. Se doreşte, de asemenea, introducerea unor noi bancnote şi schimbarea numelui monedei naţionale. Potrivit Reuters, criptomneda Petro este, însă, garantată cu petrolul din câmpul petrolifer Ayacucho I. Or, rezervele acelui câmp nu sunt cunoscute în totalitate, iar infrastructura necesară exploatării lor (precum drumurile, conductele sau sistemele de generare a electricităţii) nici măcar nu există.
Tuturor acestor probleme li se suprapune scăderea la jumătate a producţiei de petrol a Petróleos de Venezuela (PDVSA), compania de stat venezueleană responsabilă cu aproape întreaga producţie de petrol din ţară. Conform Geopoliticalfutures, exportul de petrol are o pondere de 98% din totalul exporturilor venezuele şi de 50% din PIB.
Cele mai recente estimări ale Administraţiei Americane pentru Informaţii în Domeniul Energiei (EIA) arată o producţie zilnică a companiei Petróleos de Venezuela de sub două milioane de barili pe zi. În 1997, producția zilnică era de peste trei milioane de barili. De asemenea, numărul sondelor trece puţin de 40, fiind aproape de două ori mai mic decât în 2013. De altfel, această scădere a fost unul dintre factorii invocaţi în luna iunie de către OPEC+ pentru a motiva suplimentarea producţiei. Împreună cu alte 19 companii, Petróleos de Venezuela este şi supusă unor sancţiuni economice americane, impuse în luna mai.
Venezuela deţine şi cea mai mare rezervă de petrol din lume, fiind estimată de British Petroleum şi de Administraţia Americană pentru Informaţii în Domeniul Energiei la peste 300 de miliarde de barili. Cu toate acestea, este unul dintre cele mai sărace state sud-americane, aproximativ 90% din populaţie trăind în sărăcie.
Din acest motiv, potrivit datelor oferite de Agenţia ONU pentru Migraţie, un total de peste 2,3 milioane de locuitori (7% din populaţie) au plecat din ţară în intervalul 2015-2018. Cea mai mare parte a acestora au plecat în Columbia, Statele Unite, Spania, Chile sau Argentina. Ponderile diferă în funcţie de an. De exemplu, în 2017 cea mai populară destinaţie a fost Columbia, unde au emigrat aproximativ 600.000 de venezueleni. În 2015 şi 2016 însă, cea mai populară destinaţie a fost Statele Unite, urmată de Spania. În aceasta din urmă, doar în intervalul 2015-2017, au emigrat 554.517 de venezueleni.
Citește și : Theresa May: Londra trebuie să pună presiune pe membrii UE pentru a ajunge la un acord privind Brexitul
Pe fond însă, toate ţările Americii de Sud, plus Mexic, au fost nevoite să absoarbă un număr mare de imigranţi venezueleni. Mai ales în 2017, atunci când fluxul imigrării către Statele Unite pare să se fi oprit în totalitate.
Pentru toate aceste probleme, preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a dat vina pe activiştii din opoziţie şi pe oficiali ai Statelor Unite. În plus, a refuzat ajutor extern şi a aplicat măsuri populiste care au accelerat şi mai mult inflaţia.
