dpa
Vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, diplomat de carieră, a anunţat vineri că va candida la alegerile prezidenţiale din ţara sa, Slovacia, programate la 16 martie, fiind susţinut de partidul Smer, de guvernământ, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Smer, care conduce în sondaje, a căutat un nume nou pentru acest scrutin, în condiţiile în care anul trecut a pierdut o parte dintre susţinători după ce asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak a provocat ample manifestaţii de protest faţă de corupţia din ţară.
Citește și: Trump A ANULAT deplasarea delegației americane la Davos
Anunţându-şi vineri candidatura la Bratislava, Sefcovic a afirmat că vrea să lupte împotriva valului în creştere de euroscepticism din Uniunea Europeană.
‘Sunt îngrijorat de vocile care ne pun la îndoială apartenenţa. Noi (slovacii) vrem să fim un membru activ în centrul UE, iar eu doresc să asigur că nimeni va pune la îndoială acest lucru’, a declarat el în faţa presei.
Maros Sefcovic, în vârstă de 52 de ani, este un diplomat de carieră cu studii la Moscova. Comisar european din 2009, el răspunde în prezent de politica energetică a UE.
Sefcovic a precizat că va intra în concediu din februarie pentru a se ocupa de candidatura la prezidenţiale.
Anul trecut el şi-a anunţat intenţia de a candida la şefia Comisiei Europene din partea socialiştilor europeni, dar ulterior s-a retras, susţinându-l pe prim-vicepreşedintele Frans Timmermans.
În urmă cu zece zile, şeful legislativului de la Bratislava, Andrej Danko, a anunţat că slovacii vor fi chemaţi la urne la 16 martie pentru a-l alege pe noul preşedinte.
Principalul partid slovac de opoziţie, Libertate şi Solidaritate (SaS, liberal şi eurosceptic), l-a desemnat candidat pe un nou-intrat în politică, omul de ştiinţă Robert Mistrik, sperând că acesta va repeta succesul lui Andrej Kiska, tot un novice pe scena politică şi care l-a învins în 2014 pe premierul de atunci Robert Fico.
În jur de 12 posibili candidaţi şi-au anunţat deja intenţia de a intra în cursa pentru funcţia supremă în stat, într-o competiţie cu rezultat deschis.
Preşedintele în funcţie, Andrej Kiska, a declarat în mai 2018 că nu se va prezenta la viitoarele alegeri din 2019 pentru a lăsa cale liberă unui candidat neîmpovărat de conflictele politice care au divizat profund ţara.
Printre candidaţii deja cunoscuţi se află Bela Bugar, liderul unui alt partid din coaliţie, Most-Hid (al minorităţii ungare), deputatul de extremă dreapta Marian Kotleba şi Stefan Harabin, judecător la Curtea Supremă.
Citește și: Guvernul de la Roma adoptă venitul de cetăţenie și reforma pensiilor
Preşedintele parlamentului urma să îşi anunţe în această lună decizia privind o eventuală candidatură.
Dacă în primul tur de scrutin niciunul dintre candidaţi nu va obţine peste 50% din voturi, un al doilea tur va fi organizat două săptămâni mai târziu, la 30 martie.
Preşedintele Slovaciei are mai puţine puteri executive decât premierul, dar este un actor-cheie în formarea guvernului.