Fostul judecător Anatolie Minciuna a depus cerere de recuzare a doi judecători CSJ, care îi examinează acțiunea împotriva Comisiei Vetting. Minciuna vrea să fie evaluat repetat, după ce în privința sa a fost pronunțată o decizie nefavorabilă.
Minciuna a fost evaluat în calitate de candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul non-judecătorilor. Acesta nu s-a putut prezenta la audieri, iar președintele Comisiei a decis ca evaluarea urmează să aibă loc în lipsa sa, scrie anticoruptie.md.
„În contextul evaluării, candidatul a fost invitat la o audiere publică pe data de 12 iunie, pentru a clarifica dubiile de integritate identificate de Comisia Vetting în privința sa. În urma unei amânări la cererea acestuia, audierea a fost reprogramată pentru 18 iunie. În acea zi, candidatul a informat Comisia că nu va participa la audiere. Prin urmare, potrivit prevederilor articolului 12 alin. (3) din Legea 26/2022, în situația în care candidatul refuză să participe la audiere, ședința va continua în absența sa, iar evaluarea candidatului se va baza pe informațiile acumulate de Comisie pe parcursul procesului de evaluare”, se arăta într-un comunicat al Comisiei.
Pe 22 iulie, Comisia a anunțat oficial că ex-magistratul nu a promovat evaluarea integrității profesionale și financiare.
La 26 iulie, Anatolie Minciuna a depus cerere împotriva Comisiei Pre-Vetting, prin care a solicitat anularea deciziei de nepromovare și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidaturii sale.
La 16 septembrie, avocatul Vitalie Zama, în interesele reclamantului, a cerut recuzarea magistraților Ion Malanciuc şi Oxana Parfeni, invocând prezența unor circumstanțe „care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea lor”.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a conchis că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative pentru îndoieli. Respectiv, componența completului care examinează cauza rămâne neschimbat.
Anatolie Minciuna a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău în anul 2008, cu ajutorul voturilor membrilor CSM. Candidatura magistratului a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Voronin a scris în actul de respingere că pe Anatolie Minciuna l-ar fi finanțat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias Debil, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj.
„Familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils. În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţiona în actul lui Vladimir Voronin.
Totuși, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a obținut funcția.
În martie 2022, magistratul Anatolie Minciună a fost desemnat președinte interimar al Curții de Apel Chișinău. Dispoziția privind numirea acestuia a fost semnată de președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață. Totul, după ce Vladislav Clima a renunțat la funcția de judecător și președinte al Curții de Apel, iar președinta, Maia Sandu a semnat decretul privind eliberarea sa.
Magistratul a mai exercitat un mandat de președinte interimar în 2021.
Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu ilegalități.
Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, atunci când a fost ucis un tânăr.
O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în colaborare cu Ziarul de Gardă, a arătat că proprietățile judecătorului nu corespund cu veniturile acestuia.