VIDEO – Postările de pe Facebook ale Victoriei Sanduța, puse în discuție la CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus președintei Republicii Moldova eliberarea din funcție a judecătoarei Victoria Sanduța. La ședința Consiliului din 1 iunie curent, pe lângă întrebări despre integritate, magistratei i-au fost adresate, în repetate rânduri mai multe întrebări ce vizează activitate sa pe Facebook.
Sanduța s-a arătat indignată de „analiza” făcută contului său pe rețeaua de socializare, comunicându-le membrilor că postările pe care le face sunt cu „scop educativ și de cultură generală”. Discuția a durat peste o oră, la un moment dat, ajungându-se chiar și la tonuri ridicate. „Așa mi-e vocea. Mama mi-a spus ca trebuia sa fiu cântăreață de operă”, a menționat judecătoarea, potrivit agora.md.
Citește și: Moldova îşi trimite militarii în Somalia
„Membrii CSM s-au rezumat să vorbească despre postările din Facebook, ceea ce a și dus la devierea de la subiectul în discuție și totul s-a transformat într-un ping-pong de replici”, a comunicat Alexandru Bot, expert în justiție, Watchdog.md.
Tot Alexandru Bot, a comunicat pentru AGORA că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, scrie că „dacă nu există circumstanțe care contestă integritatea magistratului, atunci prelungirea mandatului se realizează fără a fi condiționată de acumularea unui număr de voturi ale membrilor CSM”.
Nimeni din organele de verificare nu au constatat careva discrepanțe sau încălcări în activitatea doamnei. Până la urmă, membrii CSM s-au rezumat să vorbească despre postările din Facebook, ceea ce a și dus la devierea de la subiectul în discuție și totul s-a transformat într-un ping-pong de replici.
În același timp, Bot a precizat că, în condițiile în care „postările de pe rețelele de socializare pun la îndoială conduita magistratului, acest subiect trebuie în prealabil analizat de organele de specialitate din subordinea CSM: inspecția judiciară și comisia de etică”.
Problema confirmării în funcție a judecătorilor e mult mai profundă și îmi pare rău să spun, dar a fost artificial creată de către Comisia juridică a Parlamentului, care a dat o tălmăcire modificărilor din Constituție, în urma cărora instituția confirmării a fost totalmente abolită.
Referitor la aceeași situație, consultantul juridic Ilie Chirtoacă a comunicat că CSM este în drept să adreseze astfel de întrebări judecătorilor.
Totodată, Chirtoacă menționează că activitatea Colegiului de disciplinar, a Comisiei de etică este, practic, stopată. În aceste condiții, nemijlocit CSM preia atribuțiile acestora, a subliniat Chirtoacă.
Legea spune că CSM-ul este singura autoritate care se ocupă de selecție, promovare și disciplina judecătorilor. Deci, până la urmă, CSM-ul este cel care e abilitat să facă asta. Da, în mod normal, în mod ideal, există și Colegiul disciplinar, care se ocupă și de aceste chestiuni. Exista și o Comisie de etică la ei. Noi acum suntem în situația în care mai multe din aceste organe nu funcționează pentru că nu au fost numiți în funcție numărul suficient de persoane pentru că aceste organe să activeze. Deci, e și situația în care se află Colegiul de selecție și cariera a judecătorilor. Aceeași situație este și pentru Colegiul disciplinar. Și în lipsa activității acestor organe, oricum CSM-ul este cel care ia decizia finală. Dar dacă activitatea acestor organe lipsește, noi nu putem sta în loc. Deci CSM-ul, până la urmă, conform Constituției, este anumit organul abilitat care se ocupă de aceste chestiuni de carieră.
Tot Chirtoacă a menționat că judecătorul trebuie să țină cont de obligațiile de etică pe care le are, conform legii.
Citește și: Moldova îşi trimite militarii în Somalia
Dacă poate sau nu să adreseze întrebări CSM-ul pe asemenea aspect, sigur că poate. Reieșind din faptul că există codul etic și de conduită profesională a judecătorilor, care spune că judecătorul cumva are această obligație de etică profesională. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că judecătorul o să se abțină de a face comentarii publice și mai degrabă trebuie să reacționeze atunci când, de exemplu, cineva l-a atacat și atunci el are dreptul la replică. Judecătorii trebuie să aibă această obligație de etică și, în special, când critică alți actori de sistemul judecătoresc, adică colegii sau chiar în privința, de exemplu, funcționarilor publici din alte sfere, din altă putere, la fel trebuie să arate respect.
În context Ilie Chirtoacă a mai afirmat că mesajele publice ale magistraților „trebuie să fie motivate, ci nu generată de o nemulțumire sau o ostilitate personală”.
Judecătorii au această obligație de a fi moderați în ceea ce privește critică, ea trebuie să fie motivată și nu trebuie să fie generată de o nemulțumire sau o ostilitate personală. Asta o spune codul deontologic, asta o spune avizul consultativ a judecătorilor europeni. Deci, cumva, accent se pune pe obligația morală a judecătorilor de a reacționa dacă, de exemplu, este atacat.
Cine este Victoria Sanduța?
Sanduța a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, pe un termen de cinci ani, prin decret prezidențial, la 15 martie 2017.
Din 2015 până în prezent, Sanduța este lector universitar la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”
Tot ea a deținut Licență de avocat din 2010 până în 2014, atunci când a fost suspendată.
Victoria Sanduța este una dintre fondatorii Asociației Obștești a Judecătorilor din Republica Moldova, denumită „Vocea Justiției”.
CONTEXT
În iunie 2022, președinta Maia Sandu a a respins numirea a 13 judecători în funcția de magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. Era vorba despre Victoria Hadîrcă, Silvia Slobodzean, Lucia Bagrin, Rodica Berdilo, Lorina Ciubotaru, Olga Ionașcu, Victoria Sanduța, Angela Vasilenco, Dragoș Crigan, Marcel Gandrabur, Serafim Vasilache, Iurie Movilă și Veaceslav Martînenco.
