Heinrich-Böll-Stiftung
Dezbaterea ‘Tinerii în dialog cu Parlamentul European’, organizată miercuri în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, a prilejuit o discuţie interesantă între membrii Conferinţei Preşedinţilor (preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE) despre viitorul Uniunii Europene după apropiata retragere a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din blocul comunitar, scrie Agerpres.
Cel mai vehement a fost, aşa cum era de aşteptat, liderul grupului europarlamentar Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa (ALDE), Guy Verhofstadt, un federalist convins.
Citește și : Elveția amână decizia referitoare la Pactul ONU privind migraţia
”Atunci când s-a anunţat rezultatul referendumului din Regatul Unit, din 2016, mulţi au spus ‘OK, e un prim pas, vor urma şi alte ţări’ (care să iasă din UE, n.red.). Dar apoi s-a întâmplat contrariul, UE a început să devină tot mai populară”, a subliniat fostul premier belgian, răspunzând unei întrebări din public referitoare la viitorul Uniunii Europene după Brexit.
El a făcut o pledoarie pro-UE, accentuând că ”înainte de a exista Uniunea Europeană, au avut loc trei războaie devastatoare, iar statul de drept este important astăzi tocmai pentru ca aceste lucruri să nu se mai întâmple”.
”Lumea de azi nu este a ţărilor-naţiune”, a mai spus Verhofstadt.
La rândul său, liderul grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Hans-Olaf Henkel, a spus că cea mai bună soluţie în prezent ar fi organizarea unui nou referendum în Marea Britanie.
În opinia preşedintelui PE, Antonio Tajani, pentru ca Uniunea Europeană să fie competitivă la nivel mondial este nevoie de o politică externă coerentă, care nu poate exista fără o apărare europeană comună.
Pe de altă parte, Aymeric Chauprade, reprezentant al grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD), a combătut ideea prelungirii automate a sancţiunilor contra Rusiei.
Acordul care stabileşte termenii retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din blocul comunitar, la finalul lui martie anul viitor, a primit luni sprijinul miniştrilor afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene şi ar urma să fie parafat duminică, într-un summit extraordinar la Bruxelles, de liderii celor 27 de state ce vor rămâne în blocul comunitar.
De asemenea, liderii Celor 27 vor adopta şi o declaraţie politică comună privitoare la viitoarea relaţie dintre Londra şi UE.
Citește și : Uniunea Europeană ar putea anula summitul Consiliului European pe tema Brexit (Bloomberg)
O chestiune în suspensie este eventuala prelungire a perioadei de tranziţie de 21 de luni care începe odată cu ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar. Premierul britanic Theresa May a declarat luni că doreşte ca orice etapă de tranziţie post-Brexit să se încheie până la data când în ţara sa vor avea loc alegerile parlamentare din 2022.
Faza de tranziţie, numită de britanici şi perioada de implementare, ar urma să dureze iniţial până la finalul anului 2020, dar negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a anunţat recent că ea ar putea fi extinsă pentru a permite definitivarea detaliilor viitoarei relaţii dintre Londra şi blocul comunitar.