Virozele sau infecțiile virale – de câte tipuri sunt, cum se transmit și cum se tratează

Printre virusurile implicate se numără adenovirusurile, rinovirusurile, influenza, SARS-COV-2, virusul respirator sincițial, parainfluenza, coronavirusurile, potrivit Cleveland Clinic.

Printre simptomele comune se numără tusea, secrețiile nazale, febra, durerea de cap, strănutul, durerile musculare.

Infecții virale digestive

Anumite virusuri infectează tractul digestiv, precum stomacul și intestinele, cauzând gastroenterita virală (enteroviroza), manifestată prin diaree, crampe abdominale și vărsături. Rotavirusurile și norovirusurile sunt cele mai comune cauze.

De asemenea, anumite hepatite virale sunt contactate pe cale digestivă (calea fecal-orală), cum ar fi hepatita A și E. Acestea cauzează inflamația ficatului și se manifestă prin icter (îngălbenirea ochilor/pielii), oboseală, greață, dureri abdominale.

Infecții virale neurologice

Unele virusuri atacă sistemul nervos – creierul și măduva spinării — cauzând encefalită sau meningită. Exemple sunt infecția cu virusul West Nile transmisă prin înțepătura de țânțar, rabia, poliomielita, infecția cu virusul coxsackie, Epstein-Barr și varicelo-zosterian.

Deși în faza de debut simptomele pot fi confundate cu cele ale unei răceli, acestea evoluează rapid spre manifestări mai severe, cum ar fi rigiditatea gâtului, confuzie, letargie, convulsii, tulburări de vorbire și memorie, comportament bizar, dureri de cap severe, delir, paralizie.

Boli virale eruptive

În această categorie sunt incluse infecțiile virale care provoacă erupții cutanate și care pot fi asociate și cu alte simptome, cum ar fi cele respiratorii:

• Rubeolă;
• Rujeolă;
• Varicelă;
• Boala gură-mână-picior;
• Eritem infecțios – boala obrajilor pălmuiți.

Acestea determină apariția de vezicule pline cu lichid, pete sau bubițe pe piele, în diferite zone ale corpului.

Infecții virale cu transmitere sexuală

Unele virusuri sunt transmise pe cale sexuală, prin contact neprotejat (vaginal, anal, oral). Printre acestea se numără:

• Virusul HIV (Virusul Imunodeficienței Umane) – acesta atacă celulele sistemului imun și este răspunzător de boala SIDA (Sindromul Imunodeficienței Umane Dobândite), ceea ce face organismul susceptibil la infecții severe;
• Virusul hepatitic B – acesta atacă celulele ficatului și poate duce la insuficiență hepatică sau ciroză;
• Herpes simplex – este răspunzător pentru apariția herpesului genital, manifestat prin apariția de vezicule dureroase;
• HPV (Virusul Papilloma Uman) – acesta se transmite prin contact piele pe piele și poate cauza apariția cancerului de col uterin, penian, vulvar, orofaringian.

Alte infecții virale

Alte infecții cauzate de virusuri includ:

• Febra hemoragică virală – poate fi cauzată de virusurile dengue (febra dengue), virusul febrei galbene (transmise prin înțepătura de țânțar), Ebola (transmise prin contactul cu fluidele animalelor sau persoanelor infectate). Aceste infecții afectează modul în care sângele se coagulează și pot pune viața în pericol. Sunt întâlnite în zone tropicale și subtropicale, cum ar fi în Africa, Asia, America de Sud;
• Conjunctivita virală – este o infecție la nivelul ochilor și poate fi cauzată de adenovirusuri, herpes simplex sau virusul varicelo-zosterian;
• Infecții virale congenitale – acestea sunt transmise de la mamă la făt în timpul sarcinii sau nașterii și pot afecta dezvoltarea (cum ar fi infecția cu citomegalovirus);
• Hepatita C – afectează ficatul și se transmite prin sânge, spre exemplu prin utilizarea la comun a seringilor, lamelor, acelor de tatuat sau prin instrumentar medical nesterilizat.

Transmiterea infecțiilor virale

Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI

În funcție de tipul de infecție, acestea se pot transmite prin:

• Tuse, vorbit, contact apropiat – în special în cazul virozelor respiratorii;
• Atingerea suprafețelor contaminate, urmată de atingerea feței cu mâinile neigienizate;
• Contact sexual neprotejat (vaginal, oral, anal);
• Calea fecal-orală – prin apă sau alimente contaminate;
• Înțepături de insecte infectate (cum ar fi țânțar sau căpușă);
• Prin sânge – cum ar fi prin utilizarea de lame sau seringi la comun, ace de tatuat reutilizate sau instrumentar nesterilizat;
• De la mamă la făt – în timpul sarcinii, nașterii sau alăptării;
• Prin contactul cu fluidele animalelor infectate.

Complicațiile virozelor

De regulă, infecțiile ușoare, comune, cum ar fi virozele respiratorii, nu asociază complicații. Totuși, acest lucru depinde de tipul de infecție și statusul pacientului. Câteva dintre complicațiile infecțiilor virale sunt:

• Pneumonia severă (complicație a infecțiilor respiratorii în cazul pacienților din grupele de risc);
• Encefalita și meningita – care pot cauza paralizie sau alte complicații neurologice;
• Sângerări severe (în contextul febrei hemoragice);
• Ciroza – poate fi cauzată de hepatite;
• Cancere – cum ar fi cancer de col uterin în cazul virusului HPV sau cancer hepatic în cazul hepatitelor;

În ceea ce privește infecția cu HIV/SIDA, pacienții sunt mai susceptibili la diverse infecții severe (cum ar fi tuberculoză, pneumonie) și cancere, care la rândul lor pot cauza alte complicații serioase sau deces.

Cum se tratează virozele

În general, infecțiile virale comune, cum ar fi cele respiratorii, trec de la sine fără medicație specifică, fiind necesar doar tratamentul simptomatic. Spre exemplu, medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare și antipiretice, pentru ameliorarea durerilor și febrei.

Unele tipuri de infecții pot necesita, însă, tratament cu medicamente antivirale. Tratamentele antivirale sunt disponibile doar pentru anumite afecțiuni, cum ar fi pentru HIV/SIDA, hepatitele B și C, COVID-19, gripă, herpes simplex.

Antibioticele nu se utilizează ca tratament pentru infecțiile virale, deoarece acestea nu distrug virusurile, ci bacteriile.

Prevenție

Prevenția infecțiilor virale implică o serie de măsuri de igienă:

• Spălarea riguroasă și frecventă a mâinilor;
• Utilizarea prezervativului indiferent de tipul de contact intim și evitarea partenerilor sexuali multipli;
• Adoptarea măsurilor de protecție împotriva înțepăturilor de insecte (cum ar fi utilizarea spray-urilor repelente și îmbrăcămintei adecvate);
• Igiena alimentară – spală bine fructele și legumele înainte de consum, gătește bine carnea, spală-te pe mâini înainte de masă și înainte de a manipula alimentele;
• Evită contactul cu animale sălbatice;
• Nu folosi la comun lame de ras sau alte obiecte ascuțite de îngrijire personală;
• Alege doar saloane autorizate de manichiură-pedichiură sau de tatuat;
• Evită contactul apropiat cu persoane care prezintă semne de viroze respiratorii;
• Dezinfectează suprafețele atinse frecvent sau care pot fi contaminate;
• Discută imediat cu medicul în privința profilaxiei postexpunere, în cazul în care crezi că ai fost infectat cu HIV, hepatita B sau C, rabie.

Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a infecțiilor virale și a complicațiilor acestora. Sunt disponibile vaccinuri împotriva HPV, gripei, hepatitelor, bolilor copilăriei și COVID-19. De asemenea, sunt disponibile vaccinuri împotriva infecțiilor din regiunile tropicale (ex: febra galbenă), care pot fi efectuate înainte de a călători în zonele endemice.

Așadar, există numeroase virusuri care pot cauza îmbolnăvirea, de la infecții ușoare până la afecțiuni severe și amenințătoare de viață. Acordă importanță măsurilor de prevenție pentru a reduce riscul de a dezvolta aceste afecțiuni.