Bloomberg

Vucic spune că un compromis în Kosovo ar fi o presiune mare pentru Belgrad

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat într-un interviu pentru cotidianul german Bild că trebuie găsită o soluţie de compromis la problema Kosovo, dar a precizat că, pe baza a ceea ce a văzut acum, presiunea va reveni doar asupra Serbiei, relatează miercuri Tanjug, potrivit agerpres.

Răspunzând unui comentariu potrivit căruia Serbia poate adera la Uniunea Europeană doar ”împreună cu statul vecin Kosovo”, pe care Belgradul nu îl recunoaşte, Vucic a afirmat: ”Dumneavoastră spuneţi că este o ţară vecină, dar noi nu. Este o chestiune de cum vede fiecare lucrurile şi o condiţie stabilită de UE. Noi vedem acest lucru diferit. Da, trebuie să ajungem la compromis cu Pristina şi lucrăm asiduu la asta. Pentru dumneavoastră, este ceva care s-a încheiat din 2008. Dar pentru noi, desigur, nu este aşa. Şi nu este clar nici pentru Madrid, Atena, Nicosia, Bratislava, Bucureşti – ele nu recunosc Pristina”.

Citește și: SEISM puternic în Grecia 

Întrebat fiind cum ar putea arăta un compromis, şeful statului sârb a spus că este îngrijorat întrucât, judecând pe baza a ceea ce a văzut acum, în special după preluarea mandatului de preşedintele SUA Joe Biden, presiunea va reveni doar asupra Serbiei. ”Iată de ce sunt îngrijorat. Dacă dorim să menţinem pacea, dacă dorim să vină mai mulţi investitori din Germania, atunci avem nevoie de soluţii durabile. Nu cred în conflicte îngheţate, spre deosebire de majoritatea oamenilor de aici, pentru că există mereu o posibilitate ca cineva să vină şi să le dezgheţe”, a adăugat Aleksandar Vucic.

Citește și: Numărul de infectări cu coronavirus înregistrează o scădere semnficativă

Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume. Dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă.