Reacția internă împotriva campaniei anti-imigrație lansate de președintele Donald Trump se intensifică, dar ecourile cele mai dure vin, paradoxal, din afara Statelor Unite.
Desfășurarea masivă a agenților federali de imigrație în marile orașe americane, pe fondul unei politici de deportări în masă, a declanșat proteste, critici politice și comparații tot mai apăsate cu forțe paramilitare greu de controlat, arată o analiză Washington Post, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
În Congres, democrații au încercat să limiteze extinderea acestor operațiuni, iar pe acest fond un pachet major de finanțare a eșuat recent în Senat.
Tensiunile au fost amplificate de uciderea, în această lună, a doi civili americani care urmăreau intervențiile agenților federali în Minneapolis – un episod care a provocat furie publică și a obligat Casa Albă să ia în calcul o recalibrare a strategiei.
Critici directe din Europa: „un tip de miliție”
Nemulțumirea nu se oprește la granițele SUA. În Italia, primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, a criticat public sosirea reprezentanților Agenției pentru Imigrare și Vamă (Immigration and Customs Enforcement – ICE), așteptați în contextul pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de iarnă.
Sala a spus că milanezii nu își doresc „acest tip de miliție”, făcând trimitere la episoadele violente recente din SUA, și a lansat un apel direct către guvernul italian: „Nu se poate să îi spuneți o dată ‘nu’ domnului Trump? O singură dată! Pur și simplu”.
Poziția este cu atât mai notabilă cu cât vine dintr-o țară aliată apropiată a Washingtonului și reflectă o neliniște mai largă legată de modul în care agenții americani acționează pe teritoriul altor state.
Protest diplomatic și avertismente de călătorie
Ecuadorul a mers mai departe, depunând un protest oficial după ce un agent ICE a încercat să intre fără permisiune în consulatul ecuadorian din Minneapolis – un gest considerat o încălcare a Convenției de la Viena. Reacția este surprinzătoare inclusiv pentru că președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, are relații apropiate cu administrația Trump.
În Germania, Ministerul de Externe a emis o atenționare de călătorie pentru anumite zone din Statele Unite, avertizând că în orașe precum Minneapolis demonstrațiile pot degenera în confruntări violente cu autoritățile de migrație și securitate.
Presiuni și în Franța: legături cu ICE, sub lupa autorităților
Și Franța se confruntă cu ecouri ale scandalului. Guvernul de la Paris face presiuni asupra companiei de tehnologie Capgemini să clarifice relațiile subsidiarei sale din SUA cu ICE, pe fondul indignării publice.
Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a cerut companiei să ofere „o transparență extremă” privind natura activităților sale în acest domeniu. „Îndemn Capgemini să facă lumină, într-o manieră extrem de transparentă, asupra activităților sale, asupra acestei politici și, fără îndoială, să își pună problema naturii acestor activități”, a spus Lescure.
Bugete uriașe și acuzații de „paramilitarizare”
ICE și alte agenții din cadrul Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (Department of Homeland Security – DHS) au beneficiat de creșteri masive de buget sub administrația Trump. Bugetul ICE, luat separat, depășește cheltuielile militare anuale ale majorității armatelor europene.
Această expansiune financiară și operațională alimentează acuzațiile că SUA dezvoltă o nouă forță „paramilitară”, mai apropiată de o agendă politică decât de aplicarea clasică a legii, scrie Washington Post.
Totodată, cotidianul spaniol El País avertizează că „siguranța publică nu este un instrument de marketing”, iar escaladarea tensiunilor într-o societate puternic înarmată ar putea avea consecințe grave pentru democrația americană.
Semnale de alarmă pentru statul de drept
Politologii și analiștii subliniază că militarizarea excesivă a forțelor de ordine este asociată cu mai multă violență și mai multe abuzuri, fără beneficii clare pentru siguranța publică.
Erica De Bruin, specialistă în relații civil-militare, observă asemănările tot mai evidente dintre forțele federale de imigrație din SUA și grupările paramilitare informale din alte țări, caracterizate de control redus și polarizare politică accentuată.
La rândul său, The Economist identifică trei semne clasice ale „paramilitarismului”: folosirea forței ca primă soluție, slăbirea mecanismelor interne de disciplină și tratarea civililor drept „rețele de sprijin ale inamicului”.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
„Ministerul de Interne” al Americii?
Oficialii administrației Trump resping criticile și susțin că analogiile cu un „Gestapo” modern pun în pericol agenții federali. Totuși, privite din exterior, evoluțiile din SUA par familiare pentru societăți care au trecut prin regimuri autoritare.
Un fost oficial american în securitate națională, Steven Cash, avertizează că Departamentul pentru Securitate Internă a ajuns să funcționeze ca un „Minister de Interne” al Americii: o structură puternic înarmată, slab controlată și tot mai izolată de supravegherea democratică. În această viziune, aplicarea legii în materie de imigrație s-a transformat dintr-o activitate administrativă într-un aparat de securitate internă cu impact direct asupra comunităților.
