Planul economic secret al administrației Trump pentru reconstrucția Ucrainei și reintegrarea Rusiei în economia globală provoacă cea mai serioasă ruptură transatlantică de la începutul războiului.
Anexe confidențiale ale planului de pace, obţinute de Wall Street Journal, arată că Washingtonul vrea să folosească masiv activele rusești înghețate în Europa, să implice companii americane în sectoare strategice din Rusia și să restabilească fluxurile energetice dintre Moscova și Occident.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Planul american propune ca firme mari din SUA să aibă acces la aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei, pentru a investi în proiecte pe teritoriul ucrainean. Printre acestea se numără un centru de date de mari dimensiuni alimentat de centrala nucleară din Zaporojie, aflată în prezent sub controlul trupelor ruse.
Într-o altă anexă, administrația președintelui Donald Trump schițează o „reîncălzire” a economiei ruse prin investiții americane în domenii strategice, de la extracția mineralelor rare până la explorarea petrolului în Arctica, precum și prin restabilirea fluxurilor energetice rusești către Europa Occidentală și piețele globale.
Propunerile sperie Europa: E ca Yalta
Pentru multe state europene, propunerile sunt alarmante. Oficialii consultați de WSJ spun că unele idei par „dificil de luat în serios”, iar un diplomat a comparat proiectele energetice americano-ruse cu o versiune economică a conferinței de la Yalta din 1945: „E ca Yalta”, a spus el, sugerând o împărțire a influenței în Europa peste capul statelor afectate direct de conflict.
Tensiunea transatlantică se suprapune peste o discuție strategică veche. Europa, care după 2022 a făcut eforturi masive pentru a elimina dependența de gazul rusesc, respinge ferm revenirea la importurile energetice dintr-o țară considerată cea mai serioasă amenințare la adresa securității sale.
În plus, blocul comunitar vrea să folosească aceleași fonduri rusești înghețate pentru a finanța bugetul Ucrainei, tot mai vulnerabil pe măsură ce resursele se epuizează.
Berlinul insistă că sancțiunile europene interzic orice tranzacție legată de reactivarea conductei Nord Stream, sabotată în 2022. Un raport recent al unei agenții occidentale de informații citat de WSJ avertizează că Rusia este tehnic în recesiune de șase luni, iar încercarea de a menține o economie de război în timp ce controlează prețurile creează un „risc sistemic” pentru sectorul său bancar.
Pentru mulți oficiali europeni, planul american ar acorda Moscovei exact spațiul necesar pentru a-și reface capacitatea militară.
Viziunea lui Trump diferă de cea europeană
Administrația Trump vede altfel situația: Washingtonul susține că abordarea europeană ar consuma rapid fondurile înghețate, în timp ce modelul american – bazat pe management privat și „creștere financiară accelerată” – ar putea extinde resursele până la 800 de miliarde de dolari. În logica americană, interdependența economică ar deveni un motor al păcii, iar Ucraina ar putea integra veteranii războiului într-o economie digitală susținută de centre de date operate de companii americane.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat miercuri discuții „productive” cu Larry Fink, șeful BlackRock, cea mai mare firmă de management al activelor din lume, în timp ce principalul negociator de la Kiev, Rustem Umerov, a devenit o prezență frecventă în întâlnirile cu emisarul lui Trump, Steve Witkoff.
Acesta, împreună cu Jared Kushner, au petrecut ore întregi săptămâna trecută în discuții cu Vladimir Putin, subliniind că Rusia trebuie să demonstreze disponibilitate pentru diplomație înainte de a primi acces la relaxarea sancțiunilor.
Între timp, Europa accelerează propriile decizii. Parlamentul European a adoptat recent legislația prin care toate importurile de gaz rusesc transportat prin conducte vor fi eliminate în cel mult doi ani. Rețeaua construită în epoca sovietică este oricum, în mare parte, închisă sau deteriorată.
Planul american răstoarnă însă paradigma istorică în care Washingtonul presa Europa să-și reducă dependența de resursele Moscovei, în timp ce europenii mizau pe conceptul Wandel Durch Handel (schimbare prin comerț) – în ideea că legăturile economice vor tempera comportamentul Kremlinului.
În al doilea mandat, Trump pariază pe o formă modificată a aceleiași teorii, dar fără a mai presupune o eventuală democratizare a Rusiei.
Reacţia Kremlinului
Dezvăluirile din Wall Street Journal au determinat administrația de la Kremlin să puncteze faptul că este deschisă investițiilor venite din Occident.
„Suntem interesați de un aflux de investiții străine. În ceea ce privește planurile, nu discutăm niciun plan și niciun proiect prin intermediul megafonului”, le-a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov jurnaliștilor, conform Reuters.
În tot acest timp, „diplomația de navetă” continuă în ritm accelerat, concluzionează jurnaliștii WSJ. Liderii europeni vor discuta cu reprezentanții lui Trump la Paris în weekend, apoi la Berlin. Trump însuși spune că analizează posibilitatea de a participa: „Cred că am avut unele dispute legate de oameni și vom vedea cum se finalizează. Nu vrem să ne pierdem timpul.”
