Un grup de 11 avioane de vânătoare ruseşti supersonice de tipul Suhoi Su-24 (Fencer, în codificarea NATO) a simulat în urmă cu aproape un an, la 14 februarie 2018, un atac asupra unui radar norvegian în Arctica, a dezvăluit la începutul acestei săptămâni directorul serviciului de informaţii al Norvegiei, general-locotenentul Morten Haga Lunde, în discursul său anual pentru Societatea militară din Oslo, citat de portalul The Barents Observer, transmite și agerpres.
‘Scenariul a fost foarte asemănător cu ceea ce s-a întâmplat la 24 martie 2017, dar de data aceasta cu mai multe avioane, în total 11 avioane Fencer, în formaţie’, a explicat Morten Haga Lunde în discursul său, citat de TV2.
Citește și: Parlamentul European şi Comisia Europeană au ajuns la un acord privind Nord Stream 2
Situat pe o mică insulă pe coasta Mării Barenţ, Vardo este în mod tradiţional un orăşel al pescarilor, dar situarea sa în apropierea peninsulei Kola, puternic militarizată de către Rusia, face din acesta locul ideal pentru supravegherea zonei prin radar.
Aşa-numita staţie radar Globus-II reprezintă de zeci de ani motiv de tensiuni între Oslo şi Moscova. Oficial, radarul norvegian supraveghează obiecte în spaţiu. Dar se consideră că acesta dispune de capacităţi ridicate pentru monitorizarea obiectivelor militare ale Rusiei din zonă şi dispune de potenţial pentru crearea unei baze de date cu rachetele balistice ruseşti.
Sistemul de radare din Vardo, localitate situată în extremitatea de nord-vest a Norvegiei, este operat de către Serviciul de informaţii de la Oslo.
Kristian Atland, expert în activităţi militare ruseşti în Arctica de la Institutul norvegian pentru studii în domeniul apărării (Norwegian Defense Research Establishment), a declarat pentru Barents Observer că simularea atacului a arătat ca o ‘operaţiune deliberată şi atent planificată’ prin care Moscova a dat un semnal.
În opinia sa, ‘aceasta reprezintă modalitatea prin care Rusia şi-a exprimat nemulţumirea faţă de evoluţiile politice sau militare din vecinătatea nord-vestică a ţării’. ‘Este o comunicare strategică prin mijloace non-verbale pentru a influenţa sau intimida factori de decizie politici sau militari occidentali’, subliniază el, adăugând că ‘acestea sunt noile provocări de securitate cu care Norvegia se confruntă în Marele Nord’.
Citește și: Australia redeschide tabăra de migranți de pe Insula Christmas
El a atras atenţia asupra altor regiuni cu provocări similare, printre care a enumerat Finlanda, Suedia, Danemarca, Polonia şi statele baltice şi, nu în ultimul rând, Ucraina, care – potrivit expertului norvegian – se confruntă în ultimii ani cu un comportament rusesc similar, chiar sub forma încălcării frontierei aeriene.
Toate acestea ar putea accentua riscul apariţiei unor episoade periculoase şi ar putea duce la deteriorarea în continuare a relaţiei deja dificile a Rusiei cu Occidentul şi NATO, mai spune Atland.
‘Retorica Rusiei împotriva Norvegiei s-a acutizat’, este de părere şi directorul Serviciului norvegian de Informaţii. ‘Activitatea militară a Rusiei în regiunea noastră denotă nemulţumirea ei faţă de Norvegia’, a apreciat Morten Haga Lunde, subliniind că ‘nu există niciun indiciu că relaţiile între Rusia şi Occident se vor îmbunătăţi în 2019’.
