11 mai – Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)

Ulterior, s-a decis ca evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei mondiale a păsărilor migratoare să fie organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai şi octombrie. În 2024, Ziua mondială a păsărilor migratoare va fi sărbătorită în două zile, la 11 mai şi la 12 octombrie, în concordanţă cu natura ciclică a migraţiei păsărilor în diferite emisfere.

Această zi reprezintă o campanie anuală de sensibilizare care evidenţiază necesitatea conservării păsărilor migratoare şi a habitatelor acestora. Ea are o acţiune de informare globală şi este un instrument eficient pentru a ajuta la creşterea gradului de conştientizare a ameninţărilor cu care se confruntă păsările migratoare, importanţa lor ecologică şi necesitatea cooperării internaţionale pentru conservarea acestora.

Prin marcarea acestei zile se doreşte sporirea nivelului de conştientizare privind ameninţările – atât generale, cât şi specifice – cu care se confruntă păsările. Comparându-şi experienţele şi preocupările, împărtăşindu-şi poveştile şi activităţile, oamenii din întreaga lume vor face ca vocile şi acţiunile lor să ajungă cât mai departe, subliniind că protejarea păsărilor este, într-adevăr, o problemă globală.

Citește și: Alertă globală: furtuna solară care a lovit Pământul a devenit extremă

An de an, în întreaga lume sunt organizate evenimente publice, cum ar fi festivaluri de păsări, programe de educaţie, expoziţii şi excursii de observare a păsărilor pentru a sărbători această zi. Activităţile de Ziua mondială a păsărilor migratoare au loc în multe ţări şi locuri diferite de pe glob, unite printr-o campanie şi o temă comună.

Potrivit www.worldmigratorybirdday.org, tema aleasă pentru acest an se concentrează pe importanţa insectelor pentru păsările migratoare şi va evidenţia preocupările legate de scăderea populaţiilor de insecte.

Insectele sunt surse esenţiale de energie pentru multe specii de păsări migratoare, nu numai în perioadele de reproducere, ci şi în timpul călătoriilor lor extinse şi afectează foarte mult momentul, durata şi succesul general al migraţiilor păsărilor.

De-a lungul rutelor lor de migraţie, păsările caută activ insecte în câmpuri, păduri, zone umede şi diverse habitate în timpul escalelor. Momentul migraţiei păsărilor coincide adesea cu abundenţa maximă a insectelor în locurile de escală, furnizând hrană păsărilor pentru a-şi reface rezervele de energie înainte de a-şi continua călătoriile.

Pierderea şi perturbarea populaţiilor de insecte în locurile de reproducere şi de-a lungul rutelor de migraţie aviară ameninţă supravieţuirea şi bunăstarea păsărilor. Spaţiile naturale precum pădurile şi pajiştile care au fost transformate sau puse în pericol de agricultura intensivă şi dezvoltarea urbană şi efectele acesteia, cum ar fi poluarea luminoasă, pot duce la o scădere a populaţiilor de insecte. Pesticidele şi erbicidele concepute pentru a proteja culturile dăunează insectelor pe care se bazează păsările pentru hrană. O lipsă de insecte bogate în energie şi proteine poate împiedica migraţia şi reproducerea păsărilor, ceea ce duce la slăbirea sistemului imunitar, la reducerea succesului reproductiv şi la creşterea ratei mortalităţii atât pentru păsările adulte, cât şi pentru descendenţii lor.

Păsările joacă un rol crucial în polenizare şi controlul dăunătorilor, iar lipsa insectelor perturbă aceste funcţii ecosistemice. Suprapopularea anumitor insecte, fără prădători naturali de la păsări, poate provoca, de asemenea, focare care dăunează sănătăţii plantelor şi agriculturii.

Campania de Ziua mondială a păsărilor migratoare din 2024 va sublinia necesitatea unor măsuri proactive de conservare. Aceasta include reducerea utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor şi, acolo unde este posibil, trecerea la agricultura ecologică. Alte măsuri includ menţinerea şi conectarea zonelor de vegetaţie naturală care oferă hrană şi adăpost pentru păsări şi alte specii, în peisajele agricole.

Site-ul www.worldmigratorybirdday.org menţionează că există mai multe modele de migraţie. Majoritatea păsărilor migrează din zonele de reproducere din nord spre zonele de iernare din sud. Cu toate acestea, unele păsări cresc în părţile de sud ale Africii şi migrează în zonele de iernare nordice sau pe aliniamente de latitudine, pentru a se bucura de climatele mai puţin costisitoare din timpul iernii. Alte păsări se află în zonele joase în timpul lunilor de iarnă şi se deplasează la altitudini mai mari pentru vară.

În plus, migraţia este o călătorie periculoasă şi expune animalele la o gamă de ameninţări, adesea provocate de activităţile umane. Pentru păsările migratoare, pierderea locurilor de iernare şi de oprire ar putea avea un impact dramatic asupra şanselor de supravieţuire. Distanţele lungi pe care acestea se deplasează implică trecerea multor frontiere între ţări cu politici de mediu, legislaţie şi măsuri de conservare diferite. Cooperarea internaţională între guverne, ONG-uri şi alte instituţii interesate este necesară de-a lungul întregii călătorii a unei specii pentru ca eforturile de conservare să fie coordonate. Cadrul juridic şi instrumentele de coordonare necesare pentru o astfel de cooperare sunt furnizate de acorduri multilaterale de mediu, cum ar fi Convenţia privind speciile migratoare şi Acordul African-eurasiatic.

Şi în România sunt organizate diverse acţiuni în preajma Zilei mondiale a păsărilor migratoare, precum monitorizarea speciilor de păsări sălbatice, distribuirea de materiale informative, conferinţe în care sunt expuse aspecte semnificative privind conservarea acestor specii etc.

Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD), România a aderat la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice prin Legea nr. 13/1998 şi a ratificat Acordul AEWA prin Legea nr. 89/2000.