Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este marcată în fiecare an, pe 2 decembrie, pentru a marca data la care a fost adoptată, de către Convenţia Naţiunilor Unite, Rezoluţia 317(IV) din 1949 pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prin prostituţie, potrivit site-ului un.org.
În mesajul său din 2022, de Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis că moştenirea comerţului transatlantic al africanilor înrobiţi reverberează până în ziua de azi, afectând societăţile prezentului şi împiedicând dezvoltarea echitabilă. “Cele mai marginalizate grupuri rămân deosebit de vulnerabile, inclusiv minorităţile etnice, religioase şi lingvistice, migranţii, copiii şi persoanele cu identităţi de gen şi orientări sexuale diverse. Majoritatea acestor persoane vulnerabile sunt femei.”, a mai transmis Guterres în mesajul său, notează un.org..
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
ONU atrage atenţia asupra faptului că sclavia nu este o relicvă istorică. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, 50 de milioane de oameni din toată lumea sunt victime ale sclaviei modern, în creştere cu 10 milioane faţă de 2016. Deşi fenomenul sclaviei moderne nu are o definiţie legală clară, acesta este folosit ca termen umbrelă pentru a acoperi practici precum munca forţată, căsătoriile forţate sau traficul de persoane. Aceste fenomene se referă la acele situaţii în care exploatarea unei persoane nu poate fi contracarată ca urmare a ameninţărilor, violenţei, coerciţiei, sau abuzului de putere, scrie site-ul un.org..
Estimările publicate în studiul “Global Estimates of Modern Slavery”, din septembrie 2022, arată că, în 2021, munca forţată şi căsătoriile forţate au crescut semnificativ în ultimii 5 ani, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Walk Free şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Astfel, dintre cele 50 de milioane de victime ale sclaviei moderne, 28 de milioane de persoane se află în muncă forţată şi 22 de milioane în căsătorii forţate, conform https://www.ilo.org/.
Femeile şi copiii rămân disproporţionat vulnerabili. Majoritatea cazurilor de muncă forţată (86%) se regăsesc în sectorul privat, în timp ce munca forţată impusă de stat reprezintă 14%. Aproape una din 8 persoane care se află în muncă forţată sunt copii (3,3 milioane). Mai mult de jumătate dintre aceştia sunt în situaţii de exploatare sexuală comercială, mai arată studiul citat mai sus.
Raportul “Global Estimates of Modern Slavery”, publicat de ILO, propune şi o serie de acţiuni recomandate, care să conducă semnificativ la încetarea fenomenului de sclavie modernă. Aceste acţiuni includ: îmbunătăţirea şi aplicarea legilor şi a inspecţiilor privind munca; încetarea muncii forţate impuse de stat; măsuri mai puternice de combatere a muncii forţate; extinderea protecţiei sociale şi consolidarea protecţiei juridice, inclusiv creşterea vârstei legale de căsătorie la 18 ani, fără excepţie. Alte măsuri includ abordarea riscului crescut de trafic şi muncă forţată pentru lucrătorii migranţi, promovarea recrutării echitabile şi etice şi un sprijin mai mare pentru femei, fete şi persoane vulnerabile, mai scrie site-ul ILO.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat şi un nou protocol obligatoriu din punct de vedere juridic, menit să consolideze eforturile globale de eliminare a muncii forţate, care a intrat în vigoare în noiembrie 2016.
Din punct de vedere legal, din 1981, sclavia nu mai este legală în niciun stat al lumii, Mauritania fiind ultimul stat care a abolit acest fenomen. În practică, sclavia se menţine, fiind ascunsă sub diverse denumiri. Sclavia a evoluat şi s-a manifestat în diverse forme de-a lungul istoriei, însă, în timp ce formele tradiţionale ale sclaviei sunt extrem de rare în zilele noastre, există încă multe forme contemporane sub care fenomenul se manifestă.
