Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) marchează la 20 februarie, anual, Ziua mondială a justiţiei sociale, o iniţiativă a Adunării Generale din 26 noiembrie 2007, potrivit un.org.
Ediţia din 2024 se desfăşoară sub deviza “Promovând justiţia socială” (“Advancing Social Justice”). Potrivit ONU, ideea de justiţie socială ar trebui să fie în centrul tuturor politicilor la nivel regional, naţional şi internaţional, conform un.org.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
Atunci când justiţia socială este prioritizată, societăţile şi economiile funcţionează mai coerent şi mai eficient. Acest adevăr este tot mai mult acceptat, la fel cum sunt şi soluţiile propuse pentru atingerea idealului de justiţie socială: existenţa drepturilor fundamentale, a oportunităţilor de angajare şi a protecţiei sociale. Nu în ultimul rând, dialogul deschis şi constant între guverne, angajaţi şi angajatori poate deveni o garanţie a existenţei justiţiei sociale, arată un.org.
Pe de altă parte, încă există grave nedreptăţi, milioane de oameni trăiesc fără a avea siguranţa zilei de mâine, inegalităţile şi dezechilibrele sociale ating, în anumite locuri, proporţii exagerate. Aceste triste realităţi pot pune în pericol progresul social realizat până în prezent. De aceea, susţinerea şi consolidarea instituţiilor şi politicilor care promovează cu adevărat justiţia socială trebuie să devină prioritatea zero.
Direcţiile pe care ONU le identifică în vederea realizării şi menţinerii justiţiei sociale sunt mediile de muncă incluzive, asigurarea oportunităţilor de angajare şi a posibilităţii de reprofilare pe tot parcursul vieţii active, reforma instituţiilor menite să garanteze respectarea regulilor şi a legislaţiei pe piaţa muncii, precum şi protecţia socială pe toată durata vieţii.
ONU notează că ideea creării unei Coaliţii Globale pentru Justiţie Socială începe să prindă contur. Rolul acesteia ar urma să fie încurajarea cooperării internaţionale şi a alinierii politicilor favorabile justiţiei sociale în întreaga lume.
În anul 2023, tema propusă de ONU pentru această zi a fost “Depăşirea barierelor şi dezlănţuirea oportunităţilor pentru justiţie socială” (“Overcoming Barriers and Unleashing Opportunities for Social Justice”). ONU a lansat, astfel, un apel tuturor statelor membre, organizaţiilor care militează pentru justiţie socială, tinerilor şi societăţii civile de a găsi, prin dialog şi cooperare, mijloace eficiente prin care să reducă inegalităţile sociale, conflictele din interiorul societăţilor şi să întărească instituţiile care protejează drepturile celor care muncesc.
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
Citește și: Rusia nu vede niciun pas pozitiv din partea SUA în privinţa dezarmării
La 10 iunie 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă.
Termenul de justiţie socială, inventat de cărturarul italian Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia, notează transparency.org.ro.
