”Califatul” gruparii Statul Islamic (SI) s-a prabusit în 2017, în urma unei ofensive antijihadiste de anvergura, însa Irakul si Siria se confrunta în continuare cu provocari, orase în ruina si o amenintare extremista care persista, analizeaza AFP, conform news.ro.
La trei ani dupa ascensiunea si cucerirea unui teritoriu cât Italia, gruparea ultraradicala a fost înfrânta în Irak si încoltita în Siria.
Supusi unui potop de bombardamente aeriene ale Statelor Unite si Rusiei, jihadistii au pierdut în 2017 ”capitaele” proto-statului lor – Mosulul în Irak si Rakka în Siria.
În decembrie, premierul irakian Haider al-Abadi a anuntat ”sfârsitul razboiului” împotriva Statului Islamic si a dat asigurari ca, pentru prima oara în patru ani, organizatia nu mai detine controlul asupra vreunui teritoriu semnificativ în Irak.
Regimul de la Damasc ar putea sa faca în curând un anunt similar. Jihadistii mai controleaza în prezent doar câteva sate în estul tarii, niste ”buzunare” în partea desertica din centru si doua cartiere la periferia capitalei, Damasc.
Statul Islamic, autorul unor atrocitati care au costat viata mii de persoane în Irak si Siria, a revendicat de asemenea o serie de atentate sângeroase în lume, în inima Parisului, la Las Vegas, în Statele Unite si la Istanbul.
”STARE DE ALERTA PERMANENTA”
În irak, Occidentul l-a sustinut neclintit pe al-Abadi, care iese întarit dupa trei ani de razboi aprig împotriva jihadistilor.
Ofensiva contra SI, sustinuta de o coalitie internationala antijihadista condusa de Washington, a permis mai ales o refacere a reputatiei armatei irakiene care, în 2014, a batut în retragere la Mosul în fata jihadistilor. O înfrângere usturatoare, care a traumatizat tara.
SI a pierdut orice control teritorial în Irak, însa combatantii sai stau la pânda dupa ce au reintrat în clandestinitate, ascunzându-se în canioanele desertului Al-Anbar, în vestul tarii.
”Din punct de vedere militar, SI este terminat, însa gruparea ramâne o organizatie terorista”, avertizeaza Ahmed al-Assadi, un comandant al unitatilor paramilitare Hash al-Shaabi, o forta aliata a Bagdadului, formata în 2014 cu scopul de a contracara înaintarea SI.
”Trebuie sa ramânem în stare de alerta permanenta”, subliniaza el.
Viitorul statut al acestor forte, dominate de puternice militii siite, unele sustinute de Teheran, va reprezenta o provocare importanta la adresa Irakului.
Autoritatile, dominate de comunitatea stiita, vor fi nevoite, de asemenea, sa se înhame la imensa sarcina a reconstructiei oraselor sunnite, devastate de ofensivele anti-SI – Mosul, al doilea cel mai important oras din tara, din care a mai ramas doar un câmp de ruine si dezolare, dar si Ramadi (centru), Sinjar (nord) si Fallujah (centru).
Orice esec în reconstructie ar putea sa reînvie tensiuni confesionale si sa le ofere combatantilor sunniti SI o oportunitate de aur pentru a se reîntoarce în forta.
REGIMUL AL-ASSAD, CONSOLIDAT
Amenintarea jihadista persista si în Siria, o tara devastata începând din 2011 de un razboi care s-a soldat cu peste 340.000 de morti.
Cu ajutorul sustinerii militare a Moscovei, regimul presedintelui sirian Bashar al-Assad a reusit în ultimele luni sa recucereasca mai bine de jumatate din teritoriu si si-a multiplicat victoriile atât împotriva rebelilor, care îi contesta puterea, cât si a jihadistilor.
Damascul nu si-a ascuns vreodata intentia de a recuceri întreaga tara, iar numerosi experti se tem ca ar putea sa izbucneasca înfruntari cu minoritatea kurda – fierul de lance al luptei împtriva Statului Islamic, care a profitat de acest conflict pentru a obtine o autonomie de facto asupra teritoriilor sale în nordul tarii.
De altfel, Basahar al-Assad a catalogat, la începutul saptamânii trecute, militiile kurde, sustinute de Statele Unite, drept ”tradatoare”, cel mai virulent atac lansat de regim contra acestor grupari pâna în prezent.
Aymenn al-Tamimi, un expert în miscari jihadiste considera ca SI ar putea sa ramâna în Siria si în Irak sub forma unei ”forte insurectionale”.
”O problema grava ar fi instaurarea unui nou vid de securitate, de exemplu daca regimul si Fortele Democratice kurde (coalitia kurdo-araba) intra în razboi”, subliniaza el.
Cu toate acestea, conflictul a scazut în intensitate în mai multe regiuni din Siria, în urma instituirii ”zonelor de dezescaladare” negociate de sustinatori internationali ai beligernatilor cu scopul de a instaura armistitii pe termen lung.
Însa existenta acestor acorduri nu împiedica putera de la Damasc sa bombardeze cu regularitate aceste zone si sa omoare zeci de civili.
În Siria, ca si în Irak, autoritatile se confunta cu o criza umanitara colosala.
Peste jumatate dintre cei 22 de milioane de sirieni au fost atuncati pe drumurile exilului, iar trei milioane de irakieni sunt stramutati în continuare.
În Siria, ”daca anumite zone au devenit mai sigure anul acesta, au izbucnit confruntari armate în altele, antrenând importante valuri de deplasari”, subliniaza Ingy Sedky, o purtatoare de cuvtnt a Comitetului International al Crucii Rosii (CICR).
Iar în Irak, 11 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar.
Însa, în afara de reconstructie, justitia postconflict constituie o provocare uriasa, în contextul în care ”mii de persoane sunt în continuare în detentie”, potrivit adjunctului directorului regional pentru Orientul Mijlociu al CICR Patrick Hamilton.
”Modul în care ele vor fi tratate si în care se va face dreptate sunt cruciale în vederea stabilirii unei paci durabile sau, din contra, a alimentarii unui nou ciclu de violente”, avertizeaza el.
