2024, anul în care se va aşeza noua ordine economică: semnalele de recesiune se înteţesc
2024 va fi anul în care se va aşeza noua ordine economică. Toată lumea, de la investitori la companii, guverne şi consumatori, va trebui să înveţe să trăiască cu dobânzi mari, arată Ziarul Financiar.
Inflaţia din zona euro s-a retras enorm de mult de la cotele extreme din toamna anului 2022, dar nu este înfrântă, după cum arată cele mai recente date. Aceasta înseamnă că Banca Centrală Europeană probabil nu va reduce dobânzile atât de repede sau atât de mult pe cât se aşteptau, sau doreau, investitorii în urmă cu doar câteva săptămâni, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Congresul PPE are loc la București înaintea alegerilor europarlamentare
Pe astfel de aşteptări, considerate acum prea optimiste, pieţele au crescut anul trecut. De aceea, 2024 ar putea aduce surprize. De altfel, va fi un an în care lumea va trebui să se obişnuiască cu o nouă ordine economică, în care banii nu mai sunt ieftini, scrie Reuters. În plus, în zona euro, noul puseu de inflaţie vine la pachet cu creşterea riscurilor de recesiune.
Vin informaţii care nu încurajează deciziile radicale
Inflaţia din zona euro a atins vârful, 10,6%, în octombrie 2022. În decembrie anul trecut, indicatorul arăta 2,9%, potrivit Eurostat. Este o cotă joasă, apropiată de ţinta de 2% a BCE, dar în creştere. În noiembrie, inflaţia a fost de 2,4%, nivel suficient de jos pentru ca pieţele financiare să parieze că banca centrală a zonei euro va începe să reducă dobânzile cel mai devreme în martie şi că până la sfârşitul anului viitor referinţa dobânzilor la depozite va fi împinsă de la 4% în prezent la 2,5%.
Traiectoria actuală a inflaţiei pare însă să confirme predicţiile BCE, care arată pentru 2024 variaţii în intervalul 2,5-3% şi o nouă repriză de încetinire în 2025. Dar în ultimii ani calculele bancii centrale s-au dovedit mai mult greşite, sugerând că banca nu înţelege pe deplin comportamentul preţurilor în situaţii deosebile. De aceea, oficialii care stabilesc politica monetară a BCE au ales să ia decizii pas cu pas în baza datelor din economie.
Şi de acolo vin informaţii care nu încurajează deciziile radicale. Spre exemplu, accelerarea inflaţiei din decembrie are la bază factori tehnici, cum ar fi sfârşitul unor programe guvernamentale de subvenţii pentru energie. În Franţa, plafonul creşterii preţurilor energiei a fost ridicat de la 1 ianuarie de la 4% la 15%.
În prezent, spun câţiva analişti, pieţele par s-o fi luat înaintea băncii zonei euro, unele dobânzi de pe piaţă reducându-se atât de mult încât zădărnicesc o parte din eforturile BCE, forţând instituţia să ţină dobânzile sus pentru mai mult timp pentru a da restricţiilor economice suficient spaţiu pentru a reduce presiunile inflaţioniste. Investitorii, optimişti în ceea ce priveşte inflaţia, cred că BCE este şi ea prea optimistă în privinţa creşterii economice.
Semne de recesiune
Semnalele de recesiune se înteţesc în Germania, cea mai mare economie a Europei, şi în alte părţi ale zonei euro. Vânzările de retail din Germania au scăzut în ritm lunar în noiembrie, potrivit statisticii oficiale germane. Franţa este în recesiune şi sectorul serviciilor s-a micşorat în decembrie.
Întreaga activitate de afaceri din zona euro a scăzut în ultima lună a anului trecut. Activitatea fabricilor se contractă de 18 luni. De aceea, spun analiştii, este foarte probabil ca zona euro să fi intrat anul trecut în recesiune. În mod normal, recesiunea descurajează consumul şi frânează inflaţia.
Citește și: Papa Francisc a refuzat o donaţie substanţială de la o mare companie din domeniul apărării
Pe acest lucru mizează pieţele când pariază pe deciziile BCE. Dar poate că nici recesiunile nu mai sunt ce-au fost. În SUA, economia dă peste cap prin rezistenţa ei aşteptările pieţelor. În pofida dobânzilor mari, consumatorii americani continuă să cheltuiască, pe orice, probabil din rezervele constituite în timpul pandemiei.
De asemenea, America a devenit un adăpost sigur pentru investiţiile internaţionale într-o lume tot mai haotică.
