Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.
Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii “Winnie-the-Pooh”: “- What day is it?, asked Pooh. – It’s today, squeaked Piglet. – My favorite day, said Pooh” (” – Ce zi este?, întrebă Pooh. – Este astăzi, guiţă Piglet. – Ziua mea favorită, spuse Pooh”).
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.
Ziua internaţională a dantelei
Ziua internaţională a dantelei, marcată pe 24 septembrie, este dedicată complexităţii meşteşugului care dă naştere acestei ţesături fine, bogat ornamentate.
Având originea în secolul al XVI-lea, dantela pare să fi apărut pentru prima dată în Europa sub forma unei bucăţi de ţesătură decorativă. Putea fi executată fie dintr-un singur fir, cunoscută sub denumirea de dantelă cu acul, sau din mai multe fire, tehnică denumită dantelă cu bobina.
În 1627, artistul Frans Hals a pictat un portret al lui Nicolaes Hasselaer, în care acesta apare îmbrăcat într-o ţinută neagră cu un guler din dantelă.
Este dificil de stabilit cu exactitate locul exact de naştere al dantelei, însă Veneţia a fost considerată un important centru comercial în domeniu. În primele secole, în jurul anilor 1550, au fost tipărite primele cărţi cu modele de dantelă. Apoi, în anii 1600, dantela de calitate era fabricată în multe centre din Europa, iar femeile care practicau meşteşuguri textile s-au apucat de creat dantele. În 1976 a luat naştere The Lace Guild, o organizaţie caritabilă şi un muzeu dedicat meşteşugului dantelei, iar în acelaşi an, a fost publicată ”The Technique of Bobbin Lace”, de Pamela Nottingham, şi au apărut primele perne din polistiren folosite la confecţionarea dantelei.
Un meşteşug practicat iniţial doar manual, dantela a început să fie confecţionată cu ajutorul maşinilor odată cu Revoluţia Industrială în Marea Britanie. Prima dantelă la maşină a fost creată la sfârşitul secolul al XVIII-lea. Confecţionarea manuală a dantelei există în prezent doar ca hobby.
Ziua internaţională a iepurelui
Deşi ne-ar plăcea să celebrăm iepuraşii în fiecare zi, 24 septembrie este un prilej de a promova îngrijirea şi protecţia iepurilor domestici şi sălbatici. The Rabbit Charity din Regatul Unit a fondat Ziua internaţională a iepurelui în 1998. Scopul acestei iniţiative a fost iniţial de a se asigura că iepurii care au fost lăsaţi neprotejaţi şi abandonaţi îşi găsesc un cămin sau un adăpost permanent. Iepurii sunt predispuşi la boli virale şi pot deveni o pradă uşoară pentru multe animale, iar această zi ne aminteşte că putem face mai multe lucruri pentru exemplarele acestei specii.
Această zi este un prilej de a ne gândi nu doar la compania pe care ne-o oferă aceşti locuitori ai vizuinelor, ci şi la numeroasele feluri în care iepurii sunt afectaţi de testarea medicală şi cosmetică, de vânătoare şi creşterea pentru blană.
Iepurii aparţin familiei Leporidae, iar cele mai vechi fosile au fost descoperite în urmă cu 40 de milioane de ani. Dintre cele 28 de specii existente, iepurele european este cel mai cunoscut. Specia a fost descoperită iniţial în Peninsula Iberică şi în nord-vestul Africii, după care a apărut în vestul Europei în urmă cu circa 2.000 de ani.
La începutul anilor 1950, o boală virală denumită mixomatoză s-a dovedit letală pentru iepurii europeni, iar valul iniţial a devastat 99% din populaţia Australiei. Iepurii supravieţuitori au reuşit să dezvolte imunitate până la sosirea valurilor următoare.
În ultimii ani, populaţia de iepuri s-a aflat în declin, ceea ce a dus la un impact mai mare asupra ecosistemelor naturale întrucât iepurii sunt o pradă vitală pentru alte animale. În 1996, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a declarat iepurele de Sumatra, care trăieşte în Asia de Sud-Est, specie în pericol critic de dispariţie. Au existat doar două apariţii ale speciei în secolul al XXI-lea. IUCN a plasat totodată speciile de iepure european în categoria ”aproape ameninţat” în 2019, cu posibilitatea de extincţie.
Iepurii de companie formează structuri sociale complexe. Sunt foarte teritoriali, dar şi foarte sociabili. Au totodată un sistem digestiv neobişnuit. Hrana pe care o consumă trece prin stomac, rezultând în crearea unor cecotrope, pe care iepurii le reingerează. De aceea este foarte important ca iepurele să urmeze o dietă sănătoasă şi adecvată. Iepurii de casă sunt de asemenea printre cele mai inteligente animale de companie. Dinţii iepurilor cresc cu trei milimetri pe săptămână şi nu se opresc niciodată din creştere.
Ziua mondială a Bollywood-ului
Termenul ”Bollywood”, o combinaţie între Bombay (fosta denumire a capitalei indiene Mumbai) şi Hollywood, se referă la arta şi industria filmului hindi. Celelalte centre cinematografice din Asia de Sud sunt desemnate prin denumiri similare. Spre exemplu, vechea industrie de film din Pakistan este denumită ”Lollywood” – după Lahore, una dintre capitalele Pakistanului – şi ”Tollywood”, este un segment din cinemaul indian dedicat filmelor în limba Telugu, care se vorbeşte în statul Andra Pradesh.
Bollywood se mai referă şi la stilul celebru de dans folosit în filmele indiene şi venerat în întreaga lume indiană. Este un amestec de mai multe stiluri de la dansul din buric, ”kathak”, folk indian, melodii Western şi jazz modern.
După ce filmele indiene au cucerit publicul, industria de divertisment nu a mai fost aceeaşi. Popularitatea Bollywood-ului a crescut semnificativ în ultimii ani şi a dat naştere unei întregi subculturi care a cucerit întreaga lume.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
În anii 1930, filmele bollywoodiene erau realizate deseori pentru a sensibiliza publicul în legătură cu problemele sociale ale vremurilor. Primul film color de la Bollywood, ”Kisna Kanya”, a fost lansat în această perioadă.
Cel de-Al Doilea Război Mondial şi declararea independenţei Indiei faţă de Regatul Unit nu au reuşit să domolească avansul industriei de film indiene. Crearea Institutului de Film şi Televiziune din India (FTII) precum şi naşterea primului Festival Internaţional de Film din India au propulsat Bollywood-ul pe scena mondială.
Bollywood produce circa 1.000 de filme anual pentru o audienţă de trei miliarde de privitori.
Ziua punctuaţiei
Ziua punctuaţiei, marcată pe 24 septembrie în Statele Unite, celebrează semnele de punctuaţie, care fac comunicarea în scris inteligibilă. ”Hai să mâncăm bunica!” versus ”Hai să mâncăm, bunica!”. Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie poate ”salva” vieţi dacă ne gândim la efectul pe care o simplă virgulă îl poate avea asupra sensului unei propoziţii.
Sărbătoarea a fost stabilită de Jeff Rubin, fondatorul site-ului www.nationalpunctuationday.com. În fiecare an, fondatorul zilei demarează un concurs tematic, teste şi jocuri pentru folosirea corectă a semnelor de punctuaţie.
În timp ce astăzi punctele, liniuţele şi spaţiile care transformă o serie de litere neinteligibile într-o povestire convingătoare sunt la ordinea zilei, culturile antice au fost nevoite să se descurce fără un astfel de sistem, având în vedere că primele limbi erau exclusiv orale, iar punctuaţia nu era necesară.
Cel mai vechi document care include semne de punctuaţie este Stela lui Meşa, datând din anul 900 î.Hr. Grecii au început să dezvolte o punctuaţie rudimentară în anul 200 î. Hr. Deşi iniţial scrierile lor erau în ”scriptura continua” sau în şiruri continue de text, neîntrerupte de punctuaţie, oamenii au început curând să adopte sistemul de punctuaţie creat de Aristofan din Bizanţ, format dintr-un singur semn de punctuaţie poziţionat diferit pentru a marca pauzele din vorbire.
Deşi punctuaţia fusese deja adoptată de greci, abia după ce a Biblia a început să fie tipărită în masă semnele de punctuaţie s-au răspândit şi la alte civilizaţii. În anii 1400, s-a produs o schimbare majoră odată cu apariţia tiparului, care a creat nevoia unui sistem mai uniform de punctuaţie.
Deşi sistemul semnelor de punctuaţie nu s-a schimbat radical de-a lungul istoriei, semnele şi simbolurile au câştigat şi au pierdut treptat din semnificaţii. O schimbare importantă s-a produs în secolul al XX-lea, odată cu apariţia computerelor. Simboluri precum ”#” şi ”@” au căpătat semnificaţii noi, specifice tehnologiei. În plus, comunicarea prin serviciile de mesagerie online necesită cunoaşterea unui set complet diferit, câteodată colocvial, de reguli de punctuaţie.
