La 26 septembrie, în fiecare an, este marcată Ziua mondială a contracepţiei, lansată în 2007 ca o campanie globală pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la contracepţie şi pentru a împuternici tinerii să ia decizii informate cu privire la sănătatea lor reproductivă.
Accesul la contracepţie este un drept al omului. Promovează sănătatea şi bunăstarea nu doar a femeilor şi fetelor, ci şi a familiilor şi societăţilor lor. Cu toate acestea, în întreaga lume, escaladarea inegalităţii, legată de factori precum etnia, strămutarea, educaţia şi veniturile, face accesul la contraceptive mai dificil pentru milioane de oameni, în special pentru femei şi fete. Fiecărui individ trebuie să i se garanteze libertatea de a-şi proteja sănătatea reproductivă şi de a-şi planifica familia. Accesul la contracepţie este esenţial pentru autonomia corporală şi pentru atingerea potenţialului maxim; ajută la reducerea naşterilor la adolescente, la prevenirea deceselor materne şi la promovarea egalităţii de gen, se arată pe site-ul Fondul ONU pentru Populaţie.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
În 2024, tema Zilei mondiale a contracepţiei este: “O alegere pentru toţi. Libertatea de a planifica, puterea de a alege.”
În timp ce multe ţări au crescut cheltuielile pentru contraceptive, există un decalaj tot mai mare în finanţarea acestora la nivel global – un decalaj care va ajunge la cel puţin 1,5 miliarde de dolari în ţările cu venituri mici şi medii până în 2030. Este un deficit care ar putea avea repercusiuni devastatoare pentru femei şi fete. În prezent, aproape 257 de milioane de femei din întreaga lume – dintre care majoritatea trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii – duc lipsa unei contracepţii moderne, ceea ce le creşte vulnerabilitatea la infecţiile cu transmitere sexuală, cum ar fi HIV, dar şi în faţa unei sarcini nedorite, a unui posibil avort sau chiar a morţii materne, evenimente ce pot fi prevenite. Cercetările sugerează că satisfacerea nevoii de contracepţie ar putea evita mai mult de jumătate din decesele materne prin reducerea sarcinilor cu risc mai mare, prin creşterea distanţei dintre naşteri şi prin scăderea probabilităţii avorturilor nesigure, conform https://www.unfpa.org/.
Ziua mondială a contracepţiei este susţinută de o coaliţie formată din 12 organizaţii internaţionale non-guvernamentale (ONG-uri), organizaţii guvernamentale şi societăţi ştiinţifice şi medicale, cu specificul activităţii în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive, sponsorizată de Bayer HealthCare. În România, Ziua mondială a contracepţiei este susţinută de Fundaţia Tineri pentru Tineri şi Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS).
În alegerea unei metode de contracepţie trebuie luată în considerare dubla protecţie împotriva riscului simultan de HIV şi de alte boli cu transmitere sexuală. Deşi contraceptivele hormonale şi steriletele sunt extrem de eficiente în prevenirea sarcinii, ele nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Utilizarea consecventă şi corectă a prezervativului masculin din latex reduce riscul de infecţie cu HIV şi a altor boli cu transmitere sexuală, inclusiv infecţia cu chlamydia, gonococ şi trichomonas, se arată pe https://insp.gov.ro/.
Între anii 2000 şi 2020, la nivel mondial, numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepţie a crescut de la 663 milioane la 851 milioane, rata prevalenţei contraceptivelor (procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani care utilizează orice metodă contraceptivă) crescând de la 47,7% la 49,0%. Până în 2030 se estimează că numărul femeilor care folosesc o metodă modernă de contracepţie se va mări cu încă 70 de milioane.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Rolul contracepţiei este important pentru planificarea unei sarcini şi asigurarea sănătăţii mamei şi copilului. Utilizarea metodelor contraceptive previne riscurile de sănătate legate de sarcină pentru femei, în special pentru fetele adolescente. Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă globală, aproximativ 90% din naşterile fetelor cu vârste între 15 şi 19 ani având risc de mortalitate maternă şi infantilă sau de naştere prematură. Complicaţiile legate de sarcină şi naştere reprezintă principala cauză de deces pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani. Nou-născuţii mamelor adolescente se confruntă cu riscuri mai mari de a avea greutate mică la naştere şi afecţiuni neonatale severe.
Cu toate că, natalitatea la adolescentele cu vârste cuprinse între 15-19 ani a scăzut în perioada 2000-2023, de la 64,5% la 41,3%, este nevoie în continuare de promovarea posibilităţii de a avea opţiuni educate privitoare la contracepţie pentru a preveni sarcinile nedorite, a reduce incidenţa infecţiilor transmisibile sexual şi scăderea necesităţii avorturilor induse.
