Ziua mondială a siguranţei alimentare este marcată anual pe 7 iunie, pentru a atrage atenţia, a inspira acţiuni şi a ajuta la prevenirea, detectarea şi gestionarea riscurilor alimentare, scrie site-ul www.un.org.
Tema din 2024 atrage atenţia asupra incidentelor legate de siguranţa alimentelor, subliniind importanţa de a fi pregătiţi pentru acest gen de incidente, indiferent cât de uşoare sau severe ar fi acestea. Incidentele legate de siguranţa alimentelor sunt situaţii în care există un risc potenţial sau confirmat pentru sănătate asociat cu consumul de alimente. Un incident alimentar se poate produce, de exemplu, din cauza unor accidente, controale inadecvate, fraude alimentare sau evenimente naturale. Deşi pregătirea pentru a gestiona incidentele legate de siguranţa alimentelor necesită eforturi dedicate din partea factorilor de decizie, a autorităţilor, a fermierilor şi a operatorilor din sectorul alimentar, consumatorii pot juca, de asemenea, un rol activ în acest sens.
Pentru a marca cea de-a 5-a aniversare a Zilei mondiale a siguranţei alimentare, în 2023, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat, la 6 martie, ghidul “Standardele alimentare salvează vieţi”. Ghidul releva faptul că 1 din 10 persoane din întreaga lume se îmbolnăveşte în fiecare an ca urmare a consumului de alimente contaminate. De asemenea, peste 200 de boli sunt provocate anual de alimente contaminate cu bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice precum metale grele. Copiii sub 5 ani reprezintă 9% din populaţie şi poartă 40% din povara bolilor transmise prin alimente contaminate, mai arată Ghidul din 2023. Comisia Codex Alimentarius este cea care a stabilit standarde alimentare în ultimii 60 de ani. Codex Alimentarius cuprinde 236 de standarde, 84 de linii directoare, 56 de coduri de practică, 126 de niveluri maxime pentru contaminanţii din alimente şi peste 10.000 de standarde cantitative, care acoperă niveluri maxime admise pentru aditivi alimentari pentru pesticide.
Decizia privind marcarea anuală, la 7 iunie, a unei zile mondiale a siguranţei alimentare a fost luată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în decembrie 2018 (Rezoluţia 73/250), recunoscând astfel povara globală a bolilor provocate de alimentaţie, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub 5 ani şi persoanele care trăiesc în ţări cu venituri mici.
În 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a adoptat o decizie referitoare la consolidarea eforturilor privind siguranţa alimentelor, pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară. OMS şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) facilitează în comun respectarea Zilei Mondiale a Siguranţei Alimentare, în colaborare cu statele membre şi alte organizaţii relevante.
Păstrarea alimentelor în siguranţă este un proces complex care începe la fermă şi se încheie cu consumatorul. Trebuie avute în vedere toate etapele lanţului alimentar, de la producţie, recoltare şi depozitare până la preparare şi consum. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) este singura organizaţie internaţională care supraveghează siguranţa alimentelor de-a lungul tuturor aspectelor lanţului alimentar.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Siguranţa alimentară ar trebui să fie o responsabilitate comună împărţită între guverne, producători şi consumatori, fiecare având un rol de jucat, pentru a ne asigura că alimentele pe care le consumăm sunt sigure şi sănătoase. Prin Ziua Mondială a Siguranţei Alimentare, OMS lucrează la integrarea siguranţei alimentare în agenda publică şi la reducerea poverii bolilor de origine alimentară la nivel global.
ONU atrage atenţia asupra faptului că alimentele nesigure care conţin bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice dăunătoare pot provoca peste 200 de boli şi că unul din 10 oameni se îmbolnăveşte anual din cauza mâncării contaminate. Estimări recente indică faptul că impactul alimentelor nesigure costă economiile cu venituri mici şi medii în jur de 95 de miliarde dolari în productivitate pierdută în fiecare an.
