Potrivit istoricului, amploarea dezastrului trebuie înțeleasă atât prin prisma impactului asupra populației, cât și prin efectele asupra mediului și teritoriilor contaminate.
În cadrul dezbaterii, istoricul a comparat catastrofa de la Cernobîl cu cea de la Fukushima, menționând că accidentul nuclear de la Fukushima deși a fost sever, reacția rapidă și tehnologia avansată au limitat consecințele.
„Agenția Internațională a Energiei Atomice vorbește despre șapte praguri ale unei catastrofe nucleare. Catastrofa de la Cernobîl a atins nivelul maxim, nivelul 7. A existat și catastrofa de la Fukushima, din 2011, dar acolo lumea a fost informată și repede s-au luat măsuri. Impactul catastrofei de la Fukushima n-a fost atât de mare pentru că s-au luat măsuri de precauție, iar tehnologia niponă este, desigur, la alt nivel”, a explicat doctorul în istorie, Ion Valer Xenofontov.
În ceea ce privește extinderea contaminării, istoricul a atras atenția asupra caracterului global al dezastrului, cele mai afectate state fiind Belarus și Ucraina.
„Praf radioactiv de la Cernobîl s-a găsit în orice parte a lumii. Norul radioactiv a ajuns în orice colț al lumii. Zona cea mai afectată reprezintă echivalentul a 150 de mii de kilometri pătrați. Cel mai mult a avut de suferit republica sovietică pe atunci, Belarus, unde 25% din suprafața de pădure a fost afectată și 20% din suprafața arabilă a fost afectată. O altă zonă care a avut mult de suferit este Ucraina. A fost afectat 8,9% din teritoriu ucrainean”, a mai spus Ion Valer Xenofontov.
Istoricul a explicat că norul radioactiv s-a dispersat pe întreg globul, afectând ecosisteme și populații la mii de kilometri distanță. „Norul radioactiv s-a dus spre Nord. Suedia și Finlanda au semnalat acest dezastru. Din perspectiva populației, 7,9 milioane de locuitori ai planetei au fost afectați direct de impactul acestei catastrofe. Adică, impactul a fost enorm și din perspectiva suprafeței teritoriale, dar și din perspectiva populației afectate”, a punctat Ion Valer Xenofontov.