Un nou studiu, realizat pe 500.000 de persoane, arată că un somn de peste opt ore este asociat cu o îmbătrânire biologică mai rapidă. Ideal ar fi să dormim un pic mai puțin, spun cercetătorii.
Toată lumea știe că durata ideală de somn noaptea este opt ore. Dar cel mai mare studiu despre somn realizat vreodată sugerează că ar putea fi, de fapt, puțin cam mult, relatează Inc.com.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Un somn de peste opt ore este asociat cu o îmbătrânire biologică mai rapidă. Punctul optim, în aproape fiecare organ din corp, atinge un maxim puțin mai mic, de aproximativ 7,8 ore, au scris autorii studiului publicat în revista Nature.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia au analizat datele a aproximativ 500.000 de adulți din Marea Britanie. Participanții aveau vârste cuprinse între 37 și 84 de ani.
Folosind un model de învățare automată, echipa a conceput 23 de ceasuri biologice de îmbătrânire pentru 17 sisteme și organe ale corpului uman: creier, inimă, plămâni, ficat, sistem imunitar, țesut adipos și multe altele.
Aceste ceasuri biologice estimează cât de bătrân biologic arată fiecare organ, pe baza imagisticii medicale, a proteinelor din sânge și a markerilor metabolici.
Ce a arătat studiul:
Nu este primul studiu care arată că prea mult somn strică. Acum opt ani, un studiu realizat pe 44.000 de persoane a constatat că persoanele care depășeau intervalul recomandat de somn erau „la fel de afectate ca și cele care dormeau prea puțin”, amintește publicația citată.
Somnul prelungit a fost asociat cu o îmbătrânire mai rapidă în mai multe sisteme de organe. Autorii primului studiu au concluzionat că somnul excesiv este adesea un marker al unei boli subiacente, mai degrabă decât o cauză directă a îmbătrânirii. Pur și simplu, persoanele bolnave dorm mai mult, au spus ei.
Cercetările anterioare aveau tendința de a se concentra în mod strict asupra creierului.
Un studiu MIT din 2025 a descoperit că, în timpul pierderilor de atenție după o noapte nedormită, valuri de lichid cefalorahidian străbat creierul, efectuând aceeași curățare care are loc în mod normal în timpul somnului. Creierul își face mentenanța într-un regim forțat, indiferent dacă ești pregătit sau nu.
Iar un studiu separat realizat de UK Biobank, efectuat pe 88.000 de persoane, a asociat somnul deficitar cu 172 de boli diferite.
Noul studiu de la Universitatea Columbia merge mai departe, căutând să afle ce efect au deceniile unui anumit tipar de somn asupra organelor tale, în mod colectiv. Răspunsul merge de la creier la plămâni și la ficat:
În noul studiu, durata somnului a fost auto-raportată, nu monitorizată de un dispozitiv, iar studiul a fost unul observațional, deci arată o asociere, nu o cauzalitate.
Cercetătorii au precizat că intervalul optim de somn reprezintă o medie a populației. Numărul de ore de somn ideal pentru fiecare persoană poate fi diferit.
Autorii și-au propus să determine dacă somnul – adică ceva ce oamenii pot controla, de fapt – era legat în mod măsurabil de cât de repede îmbătrânește organismul. La o jumătate de milion de oameni și 17 sisteme de organe, răspunsul a fost pozitiv.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Durata ideală de somn, așadar, nu este opt ore, ci undeva între 6,4 și 7,8 ore, numărul exact variind puțin în funcție de îmbătrânirea fiecărui organ și de sex.
Pentru majoritatea oamenilor, asta înseamnă să dormi aproximativ șapte ore.
Rezultatul studiului poate schimba percepția nu doar asupra duratei somnului, ci și a rutinei de somn. Asta înseamnă că dacă vrem să ne trezim dimineața după ora 7:00, nu ar trebui să adormim mai devreme de miezul nopții, pentru a nu depăși intervalul optim. Evident, dacă adormim mai devreme, va trebui să fim mai matinali.
This post was last modified on 01/06/2026 15:23 15:23