Guvernul spaniol propune luarea de măsuri drastice pentru ‘restabilirea ordinii constituţionale’ în Catalonia, cerând Senatului, convocat vineri, să autorizeze înlocuirea executivului regional, plasarea parlamentului catalan sub tutelă, precum şi luarea sub control a poliţiei şi media publice, notează AFP, care prezintă lista puterilor solicitate de executivul central, condus de premierul Mariano Rajoy.
Acesta cere destituirea întregului guvern catalan, la Generalitat, prezidat de Carles Puigdemont, şi a altor 13 ‘consilieri’, dintre care unul, Santi Vila, responsabil cu întreprinderile, a demisionat joi seară, relatează agerpres.
Funcţiile guvernului catalan vor fi exercitate de ‘organe create în acest scop de guvernul naţional’, dar, ‘în principiu, de către ministerele (naţionale) atât timp cât va dura această situaţie excepţională’, a explicat Rajoy.
Citeşte şi: Canada va despăgubi cu zeci de milioane de dolari trei persoane acuzate pe nedrept de terorism
El a cerut camerei legislative superioare să-l autorizeze să dizolve parlamentul catalan şi să convoace noi alegeri ‘în termen de şase luni după votul Senatului’, competenţă ce revine în mod obişnuit şefului guvernului regional.
Guvernul conservator de la Madrid mai cere Senatului puterea de a numi, demite sau înlocui responsabili în toate organismele şi entităţile care depind de Generalitat.
Poliţia catalană – cei 16.000 de Mossos d’Esquadra – va fi plasată sub autoritatea directă a guvernului central.
Premierul Rajoy solicită chiar ca, ‘în cazul în care va fi necesar’, membrii poliţiei autonome să poată fi ‘înlocuiţi de efective ale forţelor de securitate ale statului’, adică poliţia naţională şi Garda civilă.
În ce priveşte finanţele, guvernul de la Madrid le-a plasat deja sub sechestru în septembrie, în tentativa – fără succes – de a împiedica desfăşurarea referendumului de autodeterminare, interzis de justiţie. El mai cere în prezent autoritatea de a exercita competenţele financiare, bugetare şi fiscale necesare pentru a se asigura că niciun euro din impozitele locale ori sumele transferate de Madrid regiunii nu vor fi folosite pentru finanţarea demersurilor de secesiune.
În plus, guvernul central vrea să îşi asume ‘funcţiile Generalitat a Cataloniei în materie de telecomunicaţii şi servicii digitale’, ceea ce implică controlul asupra Centrului de telecomunicaţii şi de tehnologii ale informaţiei (CCTI), care coordonează toate sistemele informatice ale guvernului regional.
Televiziunea şi radioul publice (TV3 şi Catalunya Radio) vor trece, la rândul lor, sub controlul guvernului central, pentru a garanta ‘transmiterea unei informaţii fiabile, obiective şi echilibrate’.
Citeşte şi: Reacţia Berlinului după ce Ankara a eliberat un cetăţean german
În ce priveşte parlamentul catalan, guvernul cere punerea sub tutelă a activităţii acestuia, un legislativ regional în care partidele separatiste dispun din 2015 de o majoritate de 72 de mandate din totalul de 135.
Aceşti deputaţi au aprobat la 6 septembrie legea de organizare a referendumului de independenţă (desfăşurat la 1 octombrie), lege anulată ulterior de Curtea Constituţională, ale cărei competenţe nu le mai recunosc.
Ei ar putea proclama formal vineri independenţa Cataloniei, în baza unei a doua legi votate şi anulate, de asemenea.
Mariano Rajoy mai cere puterea de a desemna ‘o autoritate’ care să aibă la dispoziţie 30 de zile pentru a verifica că niciun text de lege şi nicio iniţiativă parlamentară nu contravin măsurilor vizând preluarea sub control a Cataloniei.
După destituirea lui Carles Puigdemont, parlamentul catalan nu va mai putea să procedeze nici la alegerea, nici la numirea unui succesor.
