Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul federal german Angela Merkel vor încerca luni, la Berlin, în cadrul unui summit al Balcanilor, să relanseze dialogul între Serbia şi Kosovo, ale căror relaţii se află la cel mai scăzut nivel după 20 de ani de conflict, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Vrem să aducem experienţa istorică a reconcilierii şi cooperării active dintre Germania şi Franţa. Este un lucru pertinent faţă de contextul istoric al Balcanilor”, a anunţat Preşedinţia franceză înainte de discuţiile programate să aibă loc luni la sfârşitul după-amiezii, timp de circa patru ore.
Citește și : Mii de oameni evacuați în Quebec, în urma ruperii unui dig
Dat fiind litigiile dintre Belgrad şi Pristina, Germania rămâne prudentă în ceea ce priveşte obiectivele sale. Guvernul german vorbeşte despre “un schimb de păreri” menit să promoveze “stabilitatea regiunii şi în special să găsească un mijloc pentru relansarea dialogului între Serbia şi Kosovo”.
În urmă cu două decenii, Belgradul a pierdut în urma unui război controlul asupra teritoriului kosovar, însă Serbia continuă să considere Kosovo una dintre provinciile sale.
Parisul şi Berlinul au de asemenea programate discuţii cu liderii altor ţări din Balcani: Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord, Croaţia, Slovenia şi Bosnia-Herţegovina.
Iniţiativa franco-germană se adaugă negocierilor derulate sub egida UE, în vederea unei apropieri între Serbia şi Kosovo. Aceste negocieri se află de mai multe luni în impas.
Anul trecut, dialogul părea să se relanseze, sprijinindu-se pe ideea – susţinută de preşedinţii sârb Aleksandar Vucic şi kosovar Hashin Thaci – privind “un schimb de teritorii” sau “corecţii frontaliere”, înainte de o recunoaştere reciprocă. Şeful statului sârb spera să accelereze astfel procesul de aderare a ţării sale la UE, obiectiv care este departe totuşi de a fi împărtăşit în unanimitate atât în Serbia şi Kosovo, cât şi în Europa.
Diplomaţia germană vede aici un risc pentru trezirea “vechilor demoni balcanici”, într-o zonă sfâşiată de războaie în timpul anilor 1990. “Aceasta ar putea reprezenta un risc pentru regiune”, a atenţionat o purtătoare de cuvânt a guvernului german, Ulrike Demmer.
Citește și : Alegeri anticipate în Spania: Socialiştii pe primul loc, dar fără majoritate (exit-poll)
Chiar dacă nu o spune oficial, Franţa este mult mai deschisă, la fel ca SUA şi unii responsabili ai UE. .
De atunci, însă, această iniţiativă a fost ucisă în faşă prin obstrucţionarea de către Serbia a candidaturii Kosovo la Interpol, apoi de decizia Pristinei de a impune taxe vamale de 100% la importurile sârbeşti. Şeful guvernului kosovar afirmă că această măsură va fi menţinută atâta vreme cât Belgradul nu va da dovadă de o atitudine mai flexibilă în problema recunoaşterii independenţei Kosovo. La rândul său, Serbia refuză să revină la masa discuţiilor organizată de UE, atât timp cât drepturile sale sunt suprimate.
