Forţele Democratice Siriene (FDS), dominate de luptători kurzi, s-au declarat vineri pregătite pentru un dialog cu regimul de la Damasc, dar au respins acordurile zise de ‘reconciliere’ impuse de acesta, transmite AFP, potrivit Agerpres.
În urma războiului izbucnit în 2011, kurzii din Siria, o minoritate etnică reprezentând 15% din populaţia ţării, au instituit o administraţie autonomă, nerecunoscută de regimul de la Damasc, pe vaste teritorii din nordul şi nord-estul ţării.
Citește și : Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Cuba, dar fără intenţia de a subvenţiona insula
‘Nu vom accepta, în niciun caz, o revenire la situaţia anterioară lui 2011’, a declarat vineri şeful FDS, Mazlum Kobani, într-o conferinţă de presă organizată la Ain Issa, oraş din nordul Siriei, controlat de kurzi.
‘Nu este posibil să rezolvăm problemele existente şi marile provocări ale regiunii (…) prin (acorduri de) reconciliere’, a adăugat el.
Kobani s-a declarat dispus la ‘un dialog cu regimul sirian’ pentru a se ajunge la o ‘soluţie globală’, dar a atras atenţia că nu este posibilă ‘nicio reglementare reală’ ‘fără o recunoaştere totală şi constituţională a drepturilor poporului kurd’ şi a legitimităţii ‘administraţiei autonome’.
Kurzii au început în vara trecută negocieri cu Damascul referitoare la viitorul autonomiei lor, dar până în prezent nu s-a ajuns la un acord.
FDS au fost vârful de lance al luptei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic în nordul şi estul Siriei, cu ajutorul Statelor Unite.
În ultimele luni, preşedintele sirian Bashar al-Assad a declarat că doreşte recucerirea zonelor kurde, prin ‘forţă’ sau prin acorduri aşa-zise de ‘reconciliere’.
Regimul a impus în trecut astfel de acorduri, după asedii şi campanii de bombardamente, în zone ce fuseseră controlate de rebeli.
Citește și : Confruntări intercomunitare în Etiopia. Zeci de persoane și-au pierdut viața
Ele prevăd în special evacuarea combatanţilor şi a civililor refractari la autoritatea regimului, precum şi redesfăşurarea instituţiilor statului în zonele recucerite. Aceste acorduri au fost comparate de analişti şi ONG-uri cu nişte capitulări.
După victorii succesive împotriva rebelilor şi a jihadiştilor, regimul sirian, sprijinit de Rusia şi de Iran, controlează în prezent aproape două treimi din teritoriul ţării. Zonele controlate de kurzi cuprind acum circa o treime din suprafaţă.
