Forţa de lobby a Europei Centrale şi de Est a crescut vizibil după alegerile europarlamentare, deşi sunt aşteptate ”dezbateri dure” în negocierile care vor urma, a declarat vineri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, în cadrul conferinţei GLOBSEC desfăşurate la Bratislava, relatează agenţia MTI, potrivit agerpres.
El a subliniat că partidele de guvernământ din Ungaria şi Polonia au obţinut la aceste alegeri cel mai puternic sprijin intern dintre toate formaţiunile care guvernează în ţările blocului comunitar, fapt care sugerează că Europa Centrală ”susţine o Uniunea Europeană puternică, dar doreşte o uniune bazată pe state membre puternice” nu pe viziunea federalistă a unor ”state unite ale Europei” promovată de partidele europene ”mainstream”.
Citește și : ONU: Un milion de persoane au părăsit Venezuela în ultimele şapte luni
O performanţă economică robustă este de asemenea un fundament al influenţei în creştere a acestei regiuni, a mai menţionat oficialul ungar. ”Noi luăm decizii rezonabile, scădem taxe şi punem pe primul plan securitatea cetăţenilor noştri”, a explicat Szijjarto.
Succesul economic al acestei regiuni este ilustrat de creşterea interesului manifestat pentru Europa Centrală şi de Est în rândul economiilor în expansiune din Orientul Îndepărtat, a argumentat el, dând exemplul investiţiilor făcute de producătorii din sectorul auto.
Partide precum Fidesz-ul ungar sau Lege şi Justiţie polonez nu sunt formaţiuni eurosceptice, a apreciat Szijjarto, afirmând că ele diferă de celelalte doar prin viziunea lor de a susţine o Europă a statelor naţionale puternice, iar Partidul Popular European (PPE) trebuie să coopereze cu partidele de dreapta de succes, întrucât ”nu poate separa rezultatele alegerilor de dezbaterea privind viitorul Europei”.
Fidesz a fost suspendat din PPE în urma criticilor Bruxelles-ului faţă de situaţia statului de drept în Ungaria şi în urma unei campanii cu afişe stradale desfăşurată în Ungaria împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Guvernul lui Viktor Orban a anunţat că nu-l va susţine pe candidatul PPE la preluarea postului de preşedintele al Comisiei Europene, Manfred Weber – şi nici pe vreunul dintre ceilalţi ”capi de listă” ai familiilor politice europene -, făcând totuşi un gest aparent conciliant faţă de PPE prin suspendarea pe termen nedefinit a lansării unui nou sistem de instanţe administrative pentru a permite ca disputele privind independenţa justiţiei să fie rezolvate.
Popularii europeni rămân principala forţă politică şi în noul Parlament European, dar au pierdut mandate faţă de legislatura care s-a încheiat şi nu mai pot forma o majoritate cu socialiştii, al căror număr de mandate de asemenea a scăzut. Prin urmare, pentru a forma o majoritate ”progresistă” lor li s-ar putea alătura noul grup liberal iniţiat de preşedintele francez Emmanuel Macron, eventual şi Verzii.
Citește și : Theresa May a demisionat OFICIAL din funcţia de lider al Partidului Conservator
Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a spus că Fidesz va părăsi PPE dacă popularii europeni aleg să formeze un bloc centrist cu social-democraţii, Verzii şi liberalii. Însă marţi, şeful său de cabinet, Gergely Gulyas a declarat că “există chestiuni în care putem coopera cu social-democraţii, Verzii şi liberalii”.
Vineri, în a doua zi a conferinţei Globsec, Szijjarto a luat parte la o dezbatere pe tema balanţei forţelor politice după alegerile europene, la care au mai participat ministrul român al afacerilor europene, George Ciamba, şi ministrul ceh de externe Tomas Petricek.
