Rusia a criticat marţi noua legislaţie din Ucraina care face din limba ucraineană limba naţională în această ţară, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată la cererea Moscovei, dar de care ţările occidentale au profitat pentru a denunţa anexarea Peninsulei Crimeea, informează AFP, scrie agerpres.
Principalele dispoziţii ale legii ucrainene adoptate în aprilie şi care extinde cotele limbii ucrainene în audiovizual au intrat în vigoare marţea aceasta.
Citește și : Grupul social-democraţilor din PE lansează un apel la susţinerea Ursulei von der Leyen
“Discursul nostru nu este împotriva limbii ucrainene”, pentru că fiecare stat are drept la limba sa naţională, însă “dorim să-i apărăm pe (etnicii) ruşi”, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia. “Lupta pentru identitatea naţională nu trebuie să încalce drepturile minorităţii rusofone”, a insistat el.
Ucraina a respins criticile ruse, amintind că limba ucraineană a fost supusă unor numeroase restricţii pe vremea Uniunii Sovietice.
SUA, Franţa şi Marea Britanie au profitat de sesiune pentru a cere încetarea “ocupaţiei” Peninsulei Crimeea, pentru a denunţa atingerile aduse drepturilor minorităţilor în această peninsulă şi pentru a cere, în ajunul celei de-a 5-a comemorări de la prăbuşirea zborului MH17 a companiei Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, “să se facă dreptate”.
Racheta care a doborât acest avion, omorând 298 de oameni, provenea din Rusia, a amintit Rodney Hunter, diplomat american.
Ţările occidentale au cerut, de asemenea, eliberarea a 24 de marinari ucraineni capturaţi în decembrie de Rusia.
În timpul reuniunii, atât secretariatul ONU, cât şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat la soluţionarea diferendelor ruso-ucrainene prin “dialog constructiv” şi prin “măsuri echilibrate” pentru a respecta drepturile minorităţilor în Ucraina.
Anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea a fost urmată de instalarea la putere în Ucraina, în 2014, a forţelor pro-occidentale. După aceasta, a izbucnit un război între forţele militare ucrainene şi cele ale separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, război care a făcut de atunci 13.000 de morţi. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine militar pe insurgenţi, ceea ce Moscova dezminte.
Într-o declaraţie comună la finalul sesiunii ONU, membrii europeni ai Consiliului de Securitate (Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Polonia) şi Estonia, viitor membru, i-au cerut Rusiei “să înceteze imediat să alimenteze conflictul” şi “să se abţină de la orice acţiune ce împiedică aplicarea acordurilor de la Minsk”.
Acordurile de pace de la Minsk, încheiate în 2015 sub medierea Germaniei şi a Franţei, au permis reducerea considerabilă a confruntărilor, însă violenţele persistă.
